Markus Frohnmaier și Joana Cotar sunt români din Germania, care au devenit deputați AfD, după alegerile de duminică. Citiți mai jos poveștile lor de viață și de ce au ales să facă politică într-un partid de extremă dreapta

Markus Frohnmaier (26 de ani) a candidat în circumscripția electorală din Böblingen și a reușit să intre în Bundestag, pentru că Alternativa pentru Germania (AfD), partid naționalist, eurosceptic, anti-imigranți, anti-islam, a obținut un scor istoric, pentru extrema-dreaptă, în ultimii 60 de ani în Germania - 12,6%. 

„Copilul meu vreau să aibă ocazia să construiască un viitor sigur în Germania: să studieze, să se implice în țara sa și să-și întemeieze o familie. Și cred că noi, cetățenii, trebuie să preluăm din nou controlul asupra a ceea ce se întâmplă în Germania noastră”, susținea Markus, în mesajele sale din campania electorală.

Adoptat din România

El mai spunea că pentru el singura alternativă este AfD, pentru că vrea să transforme Germania înapoi în țara în care a fost odată. Markus s-a născut în 25 februarie 1991, la Craiova, a fost adoptat de o familie germană, împreună cu sora lui geamănă, și a crescut în Weil der Stadt. „Părinții mei au făcut tot ce au putut, pentru a-mi permite să obțin o educație academică. Am studiat în Stuttgart și în Calw”, a explicat tânărul pentru alegători. A adăugat că a urmat Dreptul la Tübingen, cu accent pe criminologie. S-a căsătorit în 3 martie 2017 și are un copil de două luni.

Tânărul politician a fost activ în Uniunea Creștin-Democrată (CDU) condusă de Angela Merkel, dar s-a declarat „dezamăgit” în ultimii ani. 

A plecat din CDU

„Am fost îngrijorat și am regretat modul în care conducerea CDU a adoptat Declarația de la Berlin, în 15 ianuarie 2010, pentru că partidul și-a abandonat rădăcinile și alegătorii vechi, principiile conservatoare și ale clasei de mijloc”. Markus s-a înscris apoi în AfD în 2013, a fost președintele organizației de tineret din Baden-Württemberg, până în 2015, apoi purtător de cuvânt al co-președintei AfD Frauke Petry, apoi, în luna mai, a devenit purtător de cuvânt al candidatei AfD Alice Weidel.

Dezamăgită de conservatori

Joana Cotar s-a născut în Pitești, la 6 aprilie 1973, și a plecat în Germania, cu părinții, la vârsta de 5 ani. După absolvirea liceului, a studiat Științe Politice și Filologie germană la Universitatea din Mannheim. În 2000 s-a căsătorit și s-a mutat în Elveția pentru câțiva ani. Și ea a fost, în timpul studenției, membră CDU, în consiliul de conducere din Mannheim. A intrat în AfD în martie 2013, a construit partidul din landul Hesse, a fost purtător de cuvânt al formațiunii, la nivel național. Din anul 2016 este membră în Consiliul local din orașul Gießen. Pe pagina de internet a partidului, ea explică de ce a fost atrasă de AfD și spune că a studiat științe politice și a fost interesată mereu de gândirea europeană. Ca studentă și membră a CDU, a fost dezamăgită, treptat, de partid, așa că a decis să părăsească formațiunea, în 2011. Când a apărut AfD, în 2013, „nu a ezitat să se înscrie și apoi a preluat mai multe responsabilități în partid”.

Imigranți și terorism

Joana Cotar (foto stânga) vrea „un stat-națiune, suveran și democratic, care să garanteze libertatea” și susține referendumurile de tipul celor din Elveția. Ea crede că securitatea Germaniei este în pericol, din cauza imigrației, care trebuie ținută sub control, iar grupul solicitanților de azil să fie tratat diferit de cel al refugiaților. „Ca imigrant, sunt convinsă că integrarea este o datorie. Nu trebuie să se adapteze cetățeanul german, ci cei care vor să trăiască aici. Vreau o Germania sigură, unde terorismul nu face parte din viața de zi cu zi. Protecția cetățenilor trebuie să reprezinte prima prioritate. Trebuie consolidată poliția și îmbunătățit sistemul de justiție penală”, explica ea, pe pagina AfD. Pe de altă parte, Frauke Petry, copreședintă a partidului populist de dreapta, a anunțat, ieri, că pleacă din partid. Petry a fost dată la o parte, la începutul anului, ca principal candidat al AfD în alegeri, de către Alexander Gauland și Alice Weidel, într-o amplă dispută între facțiuni de extremă dreapta și altele mai moderate.