Actualitate
DESECRETIZARE BOMBĂ: Cum strângea NICOLAE CEAUȘESCU valută și ce legătură are cu DAN VOICULESCU, patronul trustului media Intact
Chiar dacă s-au făcut mai multe investigații independente sau plătite de statul român și anchete făcute de o comisie parlamentară specială, conturile fostului președinte al României, Nicolae Ceaușescu, nu au fost găsite. Totuși, există informații clare despre modul în care fostul șef de stat folosea serviciul de spionaj pentru a strânge valută: toate operațiunile de import și export efectuate înainte de 1989.
Potrivit Flux24.ro, care oferă o relatare a România Liberă, cele mai multe operațiuni de acest fel se făceau prin Întreprinderea de Comerț Exterior (ICE) Dunărea, care a fost înființată de Securitate în 1982. Ea avea și indicativ de unitate militară subordonată serviciului de spionaj.
Întreprinderea juca, de fapt, rolul de intermediar între exportatorii români și cei care achiziționau marfa din afara țării. Relația cu partenerii străini era asigurată prin Compania Crescent (Crescent Commercial and Maritime), care era condusă de Dan Voiculescu – fondatorul și patronul trustului media Intact. Potrivit documentelor securității, cei care conduceau această companie erau ofițeri de rang înalt ai aceste instituții.
În 2013, pe vremea când încă era președintele țării, Traian Băsescu a explicat, atunci când a cerut desecretizarea arhivei ICE Dunărea și transmiterea ei către CNSAS, că nu ar trebui să avem ”mari așteptări” și că arhiva companiei Crescent, sucursala condusă de Dan Voiculescu, nu se află în România. Fostul șef de stat sugera, potrivit sursei citate, că cele mai interesante informații despre conturile secrete ale fostei Securități s-ar fi putut afla mai degrabă dinspre Crescent.
Geanina Nagâț, directorul de investigații al CNSAS susținea, după aproape doi ani de cercetări în documentele ICE Dunărea, că ”există un document din 1986 cu 45 de milioane de dolari într-un cont prezidențial, care se numea chiar așa”, adăugând că Nicolae Ceaușescu avea conturi, rămânând de văzut dacă societatea românească ”e interesată să afle până la capăt povestea acestor bani: unde s-au dus, pe ce au fost cheltuiți, cine și cum i-a cheltuit”.
Având aceste informații la îndemână, procurorii ar putea începe o anchetă serioasă în care să scoată la lumină, la mai bine de 25 de ani de la moartea lui Ceaușescu, ce s-a întâmplat cu banii din conturile fostei securități.
Sursa citată mai sugerează că o anchetă nu a fost începută de Parchetul General deoarece ar putea fi vorba despre interese care duc în zone prea complicate, care odată perturbate ar putea implica personaje cheie din sistemul autohton.
Iulian Vlad, ultimul șef al Direcției Securității Statului, se plângea de la începutul anului 1990 de ineficiența și chiar corupția sistemului care trebuia să pompeze bani străini în bugetul României ”în afară de faptul că sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din prețul de vânzare a mărfurilor și statul oricum le-ar fi încasat în condițiile unor negocieri corecte, ofițerii de securitate trebuiau să intre în tot felul de combinații cu străinii, nu de puține ori compromițătoare, iar controlul activității lor și al valutei nu era sigur”, spune Cristian Troncotă în cartea ”Duplicitarii. O istorie a serviciilor de informații și securitate alre regimului comunist din România. 1965 -1989”.
Recomandările noastre
