EVZ Special
De ce ni se sinucid soldații? Camuflajul suspect al Armatei și Parchetului Militar Misterul morții în cazul soldatului din Regimentul de Gardă care și-a tras un glonț în gură
Un militar din cadrul Regimentului, de elită, 30 Gardă „Mihai Viteazul”, din cartierul Cotroceni, din București, a fost găsit împușcat, luni, 16 martie a.c., chiar în sediul unității militare. Parchetul Militar și Ministerul Apărării tac din gură. Un psihiatru specializat în sinucidere, în schimb, vorbește. Și le zice bine.
Militarul avea gradul de sergent major, se numea Dumitru Marian și avea de 25 de ani. A fost găsit împuşcat, în jurul orei 14.00, de către colegii săi, într-o încăpere a unităţii militare din dealul Cotrocenilor. Un glonț îi trecuse prin gură și i-a perforat creierul. Psihiatrul Gabriel Diaconu disecă, pentru EVZ, posibilele cauze ale teribilului gest. Medicii ajunși la fața locului nu au mai putut face nimic pentru a salva viața militarului. Procurorii Parchetului Militar București au deschis o anchetă și continuă cercetările pentru a stabili dacă militarul s-a sinucis sau dacă s-a împușcat accidental. Cert este că, după efectuarea necropsiei, medicii de la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, au stabilit un lucru vizibil din Cosmos. Soldatul avea o plagă împușcată în cap. Dr. Salem Abdo, medic primar de medicină legală la INML, ne-a confirmat, acum două săptămâni, ipoteza sinuciderii. „Avea o plagă împușcată… În gură! Nu știm dacă a fost sau nu sinucidere… Procurorii Parchetului Militar trebuie să stabilească asta”.
Generalul Ion Vasilache, șeful Parchetelor Militare, nu a fost prea comunicativ. „Cel mai devreme miercuri vom avea un răspuns”, ne-a spus în acea zi. Ulterior, deși am comunicat frecvent cu domnia sa, nu a confirmat și nici n-a infirmat sinuciderea, moartea accidentală sau, de ce nu, chiar crima. Deși este greu de crezut că tânărul militar se scobea în dinți cu țeava armei, după resturi de mâncare și că, mai greu de digerat, cineva i-a băgat pe gură pușca din dotare și, de aici, deznodământul. Ministerul apărării este opac, în sensul că au plasat orice comunicat pe aceată temă în seama Parchetului Militar. Care instituție nu are birou de presă, purtător de cuvânt și nici prea multă activitate. În sensul că aproape deloc, prin comparație cu procurorii civili. Cert este un lucru, morțile soldaților noștri în alte locuri decât cele din teatrele de operațiuni sunt tratate cu camuflaj.
O sinucidere la locul de muncă este asociată cu meseria mortului. Răposatul era militar!
Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru, specializat în Suicidologie în Canada – unicul specialist în domeniu din țară – a analizat cazul, cu indiciile pe care le are numai din presă și cele furnizate de noi. „Câteva aspecte ale morții - deocamdată considerată suspectă - dar cu indicație că ar fi fost vorba de suicid, ridică probleme pentru practica psihiatrică și psihologică. În primul rând este vorba de suicid la locul de muncă. Majoritatea gesturilor auto-litice nu se întâmplă în timpul serviciului. Când are loc un astfel de gest motivația făptașului este, ritual, legată de mesajul pe care-l transmite prin moartea violentă, anume că, pe undeva, caută să o asocieze cu meseria și funcția pe care o are. Vorbim de moarte în uniformă, cu caracter de demnitate, folosind instrumente asociate meseriei, aici arma din dotare! Suicidarul, prin asta, caută să-și plaseze motivația faptei în interiorul unui cod moral care în mod obișnuit țin de praxis-ul cazon. Moartea soldatului e considerată o formă de eroism, exitus-ul lui o legitimare a uniformei”, spune psihiatrul specializat în suicidologie.
Ce ascunde Armata? Dar Parchetul Militar?
Pe de altă parte, se știe despre sinucidere că este un comportament patologic pe care-l întâlnești la omul tânăr cu precădere în interiorul unei depresii netratate, de multe ori asociat cu consumul recreațional de alcool. Până la 50% din tentativele de suicid letale, la vârstă tânără – spun statisticile – sunt legate de dezamăgiri relaționale sau amoroase, dificultăți în nucleul familial sau schimbări recente de statut social, cum ar fi pierderea locului de muncă, spre exemplu.
„Este de speculat, deocamdată, care a fost trigger-ul gestului persoanei în cauză. În orice caz, o dată în plus se ridică problema screening-ului pe care îl face MAPN-ul pentru boala psihică, a evaluării periodice pe care o trec soldații și măsura în care are performanța necesară de-a detecta persoane la risc și, nu în ultimul rand, calitatea serviciilor pe care MAPN-ul le oferă, psihologic, cadrelor militare în exercițiu. Regimentul de gardă Mihai Viteazul conține, în interiorul lui, persoane care au fost selecționate suplimentar, cu un nivel particular de pregătire. În același timp, este format din oameni care nu sunt în mod magic imuni la maladie mintală episodică, sau reactivă, cu alte cuvinte și soldații sunt oameni și oamenii au probleme!”, spune dr. Gabriel Diaconu. Pe timpurile în care încorporarea era obligatorie soldații se sinucideau pe capete. Explicația oferită atunci era aceeași, de fiecare dată: „Baza de selecție e largă și sunt mulți nebuni nedepistați la timp”. Acum, se presupune că ajung în Armată doar cei mai rezistenți psihico-fizic. Și totuși își mai trag un glonț în gură câteodată. Sau în inimă. De ce, oare?
Ce merită reamintit este că, și aici ca și în multe alte ocazii, MAPN-ul păstrează o tăcere suspectă, saturnină, despre evenimentele recent petrecute. Or asta te face să te întrebi, ce are MAPN-ul, sau Parchetul Militar de ascuns?
Recomandările noastre
