Obsesia părinților pentru dezinfectarea casei poate face mult rău odraslelor lor, explică doi cercetători americani. Dacă micuții nu sunt expuși la germenii și bacteriile din mediul înconjurător, sistemul lor imunitar nu va ști cum să apere organismul

Doctorii John Gilbert și Rob Knight, doi cercetători americani specializați în microbiomul uman, au scris (împreună cu un jurnalist de la New York Times, Sandra Blakeslee) o carte intitulată „Mizeria este bună: avantajul germenilor în dezvoltarea sistemului imunitar al copilului tău“, care va fi publicată în iunie, în SUA. Criticând obsesia umană pentru curățenie, autorii – amândoi părinți – arată că germenii și bacteriile ne pot proteja contra bolilor și că stilul de viață indoor excesiv de curat ne slăbește organismul. Al nostru și, poate, mai important, al pruncilor noștri.

Corpul trebuie „învățat“ să se apere de bacterii

Specialiștii arată că pentru copiii care trăiesc într-un mediu aproape steril există un risc mai mare de a face, în timp, boli ale sistemului imunitar, precum eczeme sau astm, pentru că acel angrenaj de autoapărare al organismului nu știe cum să reacționeze la „invadatori comuni“ cum sunt polenul sau praful.

Nu-i „îmbăiați“ în dezinfectanți

Așadar, expunerea la germeni și bacterii în frageda pruncie este, de fapt, benefică pentru micuți.

Contează, însă, perspectiva din care privim această expunere: Nu e cazul să ne punem copiii să se joace în noroi toată ziua, ci mai degrabă să nu privim ca pe o tragedie faptul că s-au murdărit cu noroi în timp ce s-au jucat. Și nici să nu sărim pe ei cu trei feluri de dezinfectanți ca „să-i scăpăm de bacterii“. Dr. Gilbert arata, pentru New York Times, că acest „pericol“ s-a dezvoltat odată cu știința. De 150 de ani încoace, de când s-a aflat că bolile sunt provocate de microbi, omenirea a dezvoltat obsesia de a „scăpa“ organismul de orice înseamnă ciuperci, viruși sau bacterii.

Și funcționează de minune, spun cercetătorii, care arată și că, în paralel, totuși creșterea gradului de igienă ne-a ferit copiii de multe alte boli. Numai pentru că filtrăm apa de băut sau pentru că acum consumăm mai mult lapte pasteurizat a scăzut mult rata de mortalitate infantilă. Nu trebuie, însă, exagerat, întrucât expunerea la microbii din natură influențează favorabil și sistemul endocrin și dezvoltarea neurologică a copilului.

Casele bine închise și dezinfectate sunt, de fapt, pline cu bacteriile pe care le producem noi

cadrul unui alt studiu, publicat anul trecut, dr. Maria Gloria Dominguez-Bello, profesor asociat de ecologie la Institutul de cercetare a Microbiomului al Universității din New York, a analizat casele și adăposturile populațiilor indigene din zona Amazonului. Ea a descoperit că majoritatea bacteriilor din aceste spații de locuit aerisite natural provin din mediul înconjurător. Ecologista spune că „pe măsură ce ne izolăm și sterilizăm tot mai bine locuințele, noi devenim principala sursă de bacterii“. Pereții, explică ea, sunt cei care arată cel mai bine ce se întâmplă într-o casă. „Vei găsi o concentrație mare de bacterii din cavitatea bucală în zona chiuvetei, bacterii fecale și vaginale lângă toaletă și bacterii care trăiesc pe piele în restul casei“. Așadar, nu suntem feriți, ci ne expunem unui alt fel de bacterii.

Curățatul suzetei și riscul de a dezvolta alergii

Un studiu realizat în 2013 de o echipă de cercetători suedezi a scos la iveală un fapt incredibil: copiii ai căror părinți le „curățau“ suzetele sugându-le ei înșiși au șanse mari de a nu face astm sau eczeme. „Acest tip de curățare a suzetei reduce riscul copilului de a dezvolta alergii probabil pentru că stimulează răspunsul imunitar atunci când transferă microbii de la părinți, prin salivă“, este concluzia studiului. (Publicat în Pediatrics Volume 131, nr.6/iunie 2013)

Apropierea de natură crește rezistența

Anul trecut, un studiu realizat și publicat în The New England Journal of Medicine (în 4 august 2016), compara sistemul imunitar al copiilor din două populații etnoreligioase care trăiesc în comunități tip colonie: Amish și Hutterite. Diferența esențială, legată de stilul de viață, este aceea că, în timp ce copiii Amish trăiesc la ferme unde nu se folosește nimic din tehnologia modernă, cei din grupul Hutterite trăiesc la ferme mari industrializate. Una din concluziile principale ale studiului a fost că micuții din cultul Amish, care sunt expuși unui mediu „plin de microbi“, au risc „extraordinar de mic“ de a face astm, față de cei din familiile Hutterite. „În trecut trăiam într-un mediu mult mai prăfuit. (...) Nu ne dorim să ieșim afară și să ne expunem copilul la infecții agresive, dar, în același timp, nu ne dorim nici să creăm un mediu atât de steril încât sistemul său imunitar să nu se dezvolte normal“, explica, pentru New York Times, dr. Marsha Wills-Karp, profesor la Școala de Sănătate Bloomberg, Universitatea Johns Hopkins.