Dacă autoritățile sunt luate prin surprindere de niște biete zăpezi, ce vor face în cazul unui act terorist reușit?!

Printr-un comunicat de presă ni s-au dezvăluit cifre (peste 4000 de luptători din nordul și vestul Europei și Balcanii de Vest au tranzitat regiunea către Siria și Irak pentru a lua parte la activități combatante în zona de conflict), dar și măsuri luate de-a lungul vremii de către SRI pentru a reuși să mențină în siguranță populația României (acţiuni de descurajare, declarări de persoane indezirabile, nepermiterea intrării în ţară, informări ale organelor de urmărire penală). Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a admis într-o declarație pentru postul B1 TV că, în prezent, România este doar țară de tranzit pentru teroriști, dar ar putea deveni în orice moment țintă a acestora.

 

În fața noii realități, care a căpătat anvergură îmcepând din anul 2013, SRI -  în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului - dar şi instituţiile din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) au intensificat cooperarea internațională cu instituțiile de profil din statele UE și NATO, au recalibrat dispozitivele informative și au mărit capacitatea de reacție în scop preventiv și au mărit considerabil volumul de informații pus la dispoziția beneficiarilor legali, precum și partenerilor noștri de alianțe.

Câteva fraze din comunicat trebuie să atragă atenția, una dintre ele fiind realmente un semnal de alarmă pentru cei care fac legile în țara noastră.

 

Într-una, SRI ne spune efectiv că suntem la un pas de a crește nivelul de alertă teroristă, aflat în prezent la albastru precaut (“Până în prezent, deşi ţara noastră s-a confruntat cu un nivel scăzut al ameninţării determinate de acest fenomen, constatăm existenţa premiselor pentru accelerarea evoluţiei lui şi, implicit, creşterea riscurilor asociate.”)

Într-alta, Serviciul Român de Informații trage semnalul de alarmă cu privire la mijloacele insuficiente pe care le are la dispoziție pentru a preveni și combate terorismul („Reiterăm faptul că gestionarea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor asociate acestui fenomen este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente legale care să asigure instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului cadrul adecvat activităţii acestora la standarde euroatlantice.”) Aici referirile sunt la cele trei legi respinse ca neconstituționale:

 

1)legea privind retenția datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice şi de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului,

 

2)legea referitoare la cartelele prepay(Legea pentru modificarea si completarea OUG nr.111/2011 privind comunicatiile electronice ) și

 

3) legea privind securitatea cibernetică.

 

Guvernul și Parlamentul trebuie să ia măsuri urgente pentru ca aceste trei legi să fie armonizate cu deciziile Curții Constituționale cât mai rapid cu putință nu doar pentru că Justiția din țara noastră este pusă în imposibilitatea de a-i prinde pe infractorii care folosesc cartele preplătite, spre exemplu, ci mai ales pentru că dreptul la viață al populației României și al cetățenilor statelor NATO și UE, siguranța lor sunt puse în pericol. Ba, mai mult decât atât, dacă vorbim de securitate cibernetică, îmi vine greu să cred – oricât de pregătiți și dotați cu logistică ar fi ofițerii noștri de Intelligence – că fără proceduri legale la îndemână (legea securității cibernetice) ar putea să asigure 100 la sută siguranța și pe teritoriul virtual.

 

Or dacă noi nu le dăm instrumentele necesare să apere “România de pe Internet”, cum ar putea SRI să asigure securitatea cibernetică a Ucrainei, misiune cu care au fost însărcinați în decembrie anul trecut, când, la Bruxelles, România a semnat Acordul cu Oficiul de Control Financiar al NATO, prin care s-au creat condiţiile pentru operaţionalizarea Fondului NATO de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei?  România a primit atunci rolul de națiune-lider al Fondului de sprijin care constă în asigurarea suportului necesar dezvoltării capabilităţilor tehnice, strict defensive, de apărare cibernetică a Ucrainei. Iar asumarea acestui rol confirmă nu doar sprijinul pe care ţara noastră îl acordă Ucrainei, dar şi încrederea pe care statele aliate o au în expertiza cyber a specialiştilor SRI. A trecut deja o lună și jumătate de la semnarea acestui Acord și din cauza lipsei instrumentelor legale (cele trei legi) România este aproape în imposibilitatea de a-și îndeplini sută la sută cu succes greaua misiune de a contracara atacurile hackerilor teroriști.