isoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Decizia a fost luată de instanţa supremă nefiind definitivă, ultimul cuvânt îl va avea Completul de 5 judecători.

Potrivit celor trei judcători care au analizat întregul dosar, concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, astfel cum acesta a fost anterior expus, este aceea că Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”.

Potrivit instanței, împrejurarea că unele dintre mesaje au fost semnate „PSD-SG” sau „SG” nu prezintă relevanţă, în condiţiile în care acestea reiau conţinutul celor semnate „Liviu Dragnea”.

Având în vedere concluzia la care s-a ajuns cu privire la trimiterea SMS-urilor, Înalta Curta analizat în ce măsură acestea constituie activităţi interzise de lege.

În acest sens, a constat că mesajele:

Orele 15:20:30: „Pentru fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot.”

Orele 15:20:49: „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”.

Orele 15:21:10: „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la PNL”.

Orele 16:47:42: „PSD-SG: Coordonatorii PSD şi PNL de la fiecare secţie de votare să meargă ACASĂ la familiile care nu au venit la vot şi SĂ LE ADUCĂ SĂ VOTEZE!”.

Orele 16:51:15: „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei ACASĂ să îi aducă să voteze!”.

Orele 17:37:32: „PSD-SG: Mobilizaţi toţi membrii PSD şi PNL, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei ACASĂ şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la SV!”.

"conţin solicitarea neechivocă ca reprezentanţii din birourile electorale ale secţiilor de votare să întocmească liste cu persoanele care nu îşi exercitaseră dreptul la vot până la aceste momente, pe care trebuiau să le comunice militanţilor PSD şi PNL, aceştia urmând a se deplasa acasă la cetăţeni pentru a-i determina să participe la vot". 

 

Judecătorii arată că presupunea prelucrarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele electorale, şi care, în conformitate cu dispoziţiile art.5 al.1 din Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimțământul în mod expres pentru acea prelucrare.

• Potrivit dispoziţiilor art.3 lit.a din aceeaşi lege, prin „date cu caracter personal” se înţeleg „orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”.
• Înţelesul termenului de „prelucrare a datelor cu caracter personal” este definit în conţinutul art.3 lit.b ca fiind „orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea”.

 

Încalcă garanția legii

"În contextul dat, solicitarea adresată de Liviu Dragnea de a se colecta, extrage, utiliza şi dezvălui către terţi, în mod ilegal, datele cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele de votare şi care nu-şi exercitaseră dreptul la vot, constituie un mod de exercitare a influenţei şi autorităţii sale în scopul de a se obţine participarea la procesul electoral a alegătorilor care nu votaseră până atunci. Îndemnul adresat de inculpat este de natură să încalce garanția pe care legea o instituie cu privire la protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal", arată Curtea Supremă.

 

"În acelaşi timp, folosirea unor astfel de liste pentru a fi identificate persoanele şi adresele lor şi pe baza cărora activiştii de partid PSD şi PNL să îi caute la domiciliu pentru a-i aduce la vot, constituie implicit o formă de presiune asupra cetăţeanului care înţelege că terţe persoane îi cunosc conduita avută până la acel moment în legătură cu procesul electoral. Mai ales în comunităţile mici, în special în cele din mediul rural, unde legătura dintre autorităţi şi cetăţeni este mult mai strânsă, o astfel de imixtiune în viaţa privată a membrilor comunităţii este resimţită mult mai puternic şi este de natură să inducă o formă de presiune psihică."

 

Or, potrivit art. 4 din Legea nr. 35/2008, participarea la alegeri se face pe baza liberului consimţământ, şi nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

 

"Înalta Curte constată că rezultatul infracţiunii de folosire a influenţei sau a autorităţii în vederea obţinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul s-a produs în momentul transmiterii acestor mesaje, nefiind necesară şi întocmirea efectivă a listelor cu date personale, nicidecum a deplasării în teren, la domiciliul cetăţenilor, pentru a se constata consumarea efectivă a infracţiunii."

 

Vinovăția

În drept, arată judecătorii, fapta lui Dragnea Nicolae-Liviu care, cu ocazia campaniei electorale pentru demiterea preşedintelui pe care o coordona, precum şi în ziua votului, şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul PSD, în scopul de a obţine succesul demersului electoral (validarea referendumului) prin utilizarea de mijloace interzise de lege, astfel cum acestea au fost anterior prezentate (solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole şi concursuri cu premii condiţionate de dovada prezentării alegătorilor la vot, solicitarea adresată reprezentanţilor PSD din secţiile de votare de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile lor şi să-i determine să participe le referendum) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr.78/2000.

 

"Infracțiunea presupune un subiect activ calificat, persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, condiţie îndeplinită în cauză întrucât, astfel cum s-a mai arătat, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ocupa funcţia de Secretar General Partidului Social Democrat, era coordonatorul campaniei electorale, cu o poziție de autoritate, de conducere a tuturor activităţilor desfăşurate în această perioadă."

 

Curtea Supremă arată că element material al laturii obiective constă în folosirea influenței ori autorității derivate din funcţia exercitată în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu şi-a folosit influența şi autoritatea impusă de funcţia deţinută, solicitând în diverse forme (adresă, mesaje SMS) luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul a mobilizării cetăţenilor la vot pentru asigurarea succesului demersului inițiat de Uniunea Social Liberală (din care partidul său făcea parte), constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale. Caracterul necuvenit, injust, al folosului decurge din faptul că atingerea scopului urmărit s-a bazat și pe mijloace interzise de lege (solicitarea de a fi întocmite și puse la dispoziția partidului liste cu numele și adresa persoanelor care nu au votat, solicitarea de a fi organizate tombole). Orice rezultat, orice urmare obţinută prin metode care contravin legii reprezintă întotdeauna un folos necuvenit, în sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000.

 

"Infracţiunea analizată face parte din categoria infracţiunilor formale, astfel că urmarea imediată reprezintă o stare de pericol; fapta pune în pericol valorile sociale protejate de norma penală referitoare la încrederea publică în activitatea desfăşurată de partide care presupune lipsa oricăror acte de folosire a influenţei pentru obţinerea de foloase necuvenite. În cauză, starea de pericol se deduce din însăşi săvârşirea faptei. Infracţiunea se consumă în momentul în care persoana acuzată și-a folosit influenţa şi autoritatea în scopul de obţine un folos necuvenit. În consecință, fapta constituie infracțiune indiferent dacă foloasele au fost sau nu obținute. Orice activitate ulterioară acestui moment nu are influență asupra existenței infracţiunii analizate şi, de aceea, instanța nu a acordat relevanţă adresei numărul 688/SG/14.07.2012, prin care se revenea asupra măsurilor solicitate în ziua anterioară."

 

CURTEA SUPREMA: Fapta a fost comisă cu intenție directă, de vreme ce inculpatul a dat indicații precise asupra modului în care persoanele aflate în sfera sa de influență şi autoritate să procedeze pentru atingerea scopului urmărit.