Cum și-a săpat Ponta singur groapa. Patru greșeli prostești care l-au demolat politic
- Mălin Bot
- 18 noiembrie 2014, 23:37
Nimic nu părea să-l poată opri pe Victor Ponta din drumul către Cotroceni, acum numai o lună de zile. Cu toate acestea, personajul care este încă lider al celui mai mare partid politic din România a fost învins la scor, într-o manieră care l-a demolat politic. Ponta putea evita dezastrul dacă nu făcea partu greșeli prostești.
De același autor: O discuţie stupefiantă cu o funcţionară ţâfnoasă şi mega-afecerea pe care o plătim fiecare dintre noi | VIDEO
Încă nu s-a dezmeticit Victor Ponta după bătaia electorală pe care a încasat-o duminica trecută și PSD nu a reușit să-și clarifice motivele pentru care a ratat iar cel mai important obiectiv politic. Partidul începe să fie scena unor răfuieli sângeroase între diverse grupuri care au simțit momentul de vulnerablitate a liderului și speră să acapareze puterea sau care pur și simplu sunt dominate de frustrarea ratării.
Habar nu am cum se vede din interiorul PSD această înfrângere, dar pot spune cum se vede din afară dezastrul pentru care caută acum răspunsuri chiar și Victor Ponta.
Pentru a înțelege eșecul lui Ponta trebuie să privim putin performanța lui, în comparație cu Adrian Năstase și Mircea Geoană, ceilalți doi perdanți ai PSD. În cifre absolute, Ponta a reușit să fie un candidat mai eficient. În realitate acesta este electoratul Iliescian pe care se putea baza Ponta și pe care l-a activat eficient.
În turul II din 2009, Mircea Geoană a adunat 5,205,760 de voturi. Adrian Nastase a adunat in turul II, din 2004, 4,881,520 de voturi. Victor Ponta a reușit să adune cel mai mult: 5,211,097.
Pe trendul dezinteresului față de alegeri și clasa politică din ultimii ani, absenteismul era principalul aliat al lui Victor Ponta.
La inceperea campaniei electorale, tot ce avea de făcut era să nu determine un val de emoție negativă împotriva lui, care să scoată oamenii din case pentru a-l sancționa. Și mai ales să nu convingă publicul ostil că merită un vot contracandidatul lui.
Cu un Klaus Iohannis care fusese în trecut prim-ministrul lui Geoană și care avea păcatul susținerii referendumului pentru suspendarea lui Băsescu, indirect, prin parlamentarul Forumului Democrat German, tot ce avea de făcut Ponta era să lase publicului impresia că Iohannis este, de fapt, ”Aceeași Mărie cu altă pălărie”.
Dacă îl lăsa pe Iohannis în pace și își calibra o campanie electorală pozitivă, axata pe pomeni electorale, Ponta era acum președinte.
Prima greșeală: Atacurile imunde la adresa lui Iohannis
Prima greșeală majoră a fost să-l atace agresiv pe Iohannis cu cele mai rudimentare și indecente metode, într-o manieră care a început să construiască publicului anti-Ponta convingerea că Iohannis este altceva si, ca atare, are un sens să meargă la vot pentru Iohannis. Iohannis a tăcut și a amplificat astfel percepția că e cu totul altceva.
Victor Ponta a lansat mesaje care au ajuns să deranjeze categorii întregi ce nu erau neapărat anti-PSD sau anti-Ponta. Instența pe religie, de exemplu, a motivat grupuri vocale care sunt deranjate de modul în care acționează în societate Biserica Ortodoxă și a pus pe gânduri toți oamenii de bun-simț care știu că politica nu trebuie amestecată cu religia.
Un alt exemplu elocvent este modul în cum și-a ostilizat toate familiile care nu pot avea copii, prin atacul imund executat cu coada de topor Gabriela Vrânceanu Firea.
A doua greșeală: Iohannis = Băsescu
A doua greșeală majoră, comisă în campania pentru turul doi al alegerilor prezideniale, a fost să-și intensifice campania negativă până la momentul din dezbaterea de pe B1 TV în care l-a suprapus direct pe Iohannis peste Traian Băsescu. Asta după ce toată propaganda aservită lui Ponta urla din toți rărunchii că Iohannis este, de fapt omul lui Băsescu, cel mai mare dușman al lui Ponta.
Ponta s făcut asta crezând cu naivitate că poate să păcălească simplu publicul pe care a reușit să-l manipuleze în 2012, în timpul referendumului pentru suspendarea lui Băsescu. Singurul lucru pe care a reușit să-l facă a fost să convingă eficient electoratul anti-PSD că Iohannis nu este ”aceeași Mărie USL, cu altă pălărie” și să împingă publicul lui Traian Băsescu în brațele lui Iohannis.
O prostie comisă din lipsă de viziune politică, de un oportunist incapabil să construiască altceva decât ”Jos Băsescu!”.
A treia greșeală: A subapreciat numărul românilor onești
O altă mare prostie a fost să ignore cu aroganță principala vulnerabilitate pe care o avea la intrarea în campanie: percepția de politician împins de la spate de penalii din partid.
A desconsiderat pe toți românii pentru care onestitatea e o valoare importantă, crezând că sunt puțini și i-a motivat astfel să meargă la vot. O altă mare greșeală care a contribuit la înfrângerea lui Ponta a fost protejarea penalilor din Parlament și refuzul de a respinge Legea Amnistiei. Iohannis a intuit bine că Ponta este foarte vulnerabil la acest capitol și i-a lansat provocarea din dezbaterea de la B1 TV, într-un moment cheie în care Ponta nu mai avea ce să facă.
Publicul nu cunoaște procedurile parlamentare și tot ce a înțeles din discuție a fost că Ponta protejează corupții și infractorii. Dacă era un pic mai deștept, nu intra în campania electorală cu această vulnerabilitate uriașă.
A patra greșeală: Blocarea votului în Diaspora
Cea mai mare greșeală a fost însă să-și imagineze că poate bloca votul din Diaspora, fără a provoca un scandal monstru. Toate greșelile făcute mai sus au determinat cumularea unui val de respingere care avea nevoie de o adiere de vânt pentru a se transforma în tsunami.
Aparenta incompetență cu care s-au organizat secțiile de vot din Diaspora a fost capsa care a detonat bomba împotriva lui Ponta și restul e matematică simplă.
Au votat în condiții infecte aproape 400.000 de români și sunt probabil o sută de mii de persoane care au ratat votul în ultimul moment, ajungând la conflicte cu forțele de ordine. Jumătate de milion de oameni care au ajuns să-l urască pe loc pe Ponta. Pentru toți, Ponta a devenit un hoț nenorocit care i-a umilit sau le-a furat dreptul la vot. Fiecare dintre ei are cel puțin două rude în România și mulți prieteni pe care i-au apucat dracii când au văzut pe Facebook imagini cu proporțiile umilinței.
Culmea este că Ponta putea ușor să elimine și acest risc electoral. BEC a spus după primul tur că pot organiza secții noi de vot în Diaspora. Dacă o făcea, cel mai probabil nu determina cel putin un milion de români să voteze împotriva lui Ponta.
Restul e istorie.