Unul dintre cei mai puternici lideri PSD, Gheorghe Bunea-Stancu, era audiat aseară de procurori într-un dosar privind acordarea ilegală a unor contracte publice. DNA arată că el a dat fi rmei sale mai multe contracte.

Președinte al Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea- Stancu (59 de ani), este în centrul unei mega-anchete a procurorilor DNA, privind fraudarea unor contracte publice. Prejudiciul: 3 milioane de lei. Totul a început ieri dimineață, atunci când mascații i-au percheziționat vila din Brăila și biroul din Consiliul Județean și au ridicat mai multe documente.

Simultan, vicepreședintele CJ, Florin Mija, era și el luat pe sus dintr-o pensiune din Delta Dunării, unde își petrecea concediul, și adus cu girofar la sediul DNA-Galați. Un alt personaj cheie al anchetei este Nicolae Moisiu, șeful Biroului Achiziții Publice din cadrul CJ Brăila. În acest dosar mai sunt cercetați și alți funcționari, dar și consilieri locali, susțin surse judiciare. Bunea- Stancu este cercetat pentru abuz în serviciu în formă continuată, instigare la abuz în serviciu și conflict de interese în formă continuată. Infracţiunile puse în sarcina politicianului sunt legate de atribuirea unor contracte, în 2009-2011, de către CJ Brăila, unor firme care dețin monopolul lucrărilor pe bani publici din județ.

Una dintre firme, Concivia, este controlată, prin intermediul altor firme, chiar de Bunea- Stancu. Celelte două sunt: Tancrad Galaţi și Tancrad Construct Brăila. Cele trei firme au fost în situația în care participau singure și câștigau contractele date de CJ Brăila. În alte cazuri, în care existau concurenți, licitațiile erau trucate cu ajutorul funcționarilor, în favoarea firmelor de casă. Concurenții erau descalificați pe nedrept, pentru neîndeplinirea unor condiții.

Audieri în noapte

Toți cei implicați în anchetă erau audiați aseară, în prezența avocaților, la sediul DNA -Galați. Singura infomație oficială a fost confirmarea perchezițiilor și faptul că procurorii au colaborat cu ofițerii SRI.

Afacerea „Concivia”

Afacerile firmei Concivia, controlate de Bunea-Stancu, cu autoritățile publice au fost descoperite în septembrie 2011 de către inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI). Ei au explicat că politicianul era acționar majoritar la Bursagrirom (65,5%), iar societatea deținea, la rândul său, 70,6% din acțiunile Concivia. Inspectorii au mai descoperit că firma a încheiat, în perioada 2008-2011, cinci contracte publice cu Consiliul Județean Brăila, în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA. Inspectorii de integritate au sesizat Parchetul și instanța pentru conflict de interese. Procurorii DNA au deschis o anchetă. Pe 24 septembrie 2012, Secția de contencios a Curții de Apel București a confirmat, încă o dată, că Bunea-Stancu se află în conflict de interese și a respins o contestație făcută de acesta. Dosarul este în prezent, în ultima cale de atac, la Curtea Supremă.

Banii grei vin de la deszăpeziri și spitale

Bunea-Stancu a fost înainte de 1989 electrician la Laminorul Brăila, potrivit presei locale. După Revoluție, în 1995, s-a lansat în afaceri și a înființat firma Bursagrirom, „perla” afacerilor sale. În 2004, el a fost ales președinte al CJ Brăila.

Contractele penale

Prin această companie a reușit să preia controlul asupra a două foste societăți de stat: firma de construcții Concivia și portul Hercules Brăila. Cele cinci contracte investigate de DNA: lucrări de întreținere pe timp de iarnă a drumurilor județene (negociere fără anunţ de participare, 1,4 milioane de lei), expertiză tehnică și amenajarea sediului CJ Brăila (licitaţie deschisă, 835.860 de lei), lucrări de reabilitare și modernizare la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie (licitaţie deschisă, 378.434 de lei), lucrări de reabilitare și modernizare a Spitalului de Pneumoftiziologie (două contracte acordate prin licitaţie deschisă în valoare de 63.824 de lei, respectiv 38.685 de lei).

De altfel, Bursagrirom a încheiat, pe timpul mandatului lui Stancu, alte 49 de contracte de lucrări și 25 de contracte de vânzări directe cu alte instituții publice, fără legătură cu CJ Brăila. Acestea nu fac obiectul anchetei DNA.

Afacerile cu fi rma de casă a PSD

Procurorii DNA mai anchetează în acest caz două contracte publicitare semnate de CJ Brăila, prin Bunea- Stancu, cu firma Tancrad SRL Galați, reprezentată de administratorul său Cătălin- Cristian Stăncic. Cele două contracte au ca obiect: „Reabilitarea DJ 221, DJ 201A și DJ 202B- Brăila” și „Reabilitarea drumuri, plombări și asfaltare a DJ 221B Brăila-Vădeni”. Tancrad Galați a câștigat, între 2011-2014, contracte de peste 7 milioane de euro de la CJ Brăila.

Cine este Tancrad Galați

Societatea este abonată la contracte publice cu autoritățile locale din Galați și Brăila, controlate de aleși PSD. Proprietarii firmei sunt Cătălin- Cristian Stăncic (10 % din acțiuni) și mama sa, Adriana-Elena Stăncic (90%). Familia Stăncic deține și Tancrad Construct Brăila, care are sediul în același loc cu Concivia.

Stăncic este finul fostului procuror general al Parchetului Curții de Apel Galați, Dinu Gâlcă, trimis în judecata pentru corupție. Pe 1 aprilie 2009, Gâlcă l-a sunat pe omologul lui de la Timișoara, Vasile Bâc, și i-a cerut să verifice un dosar în care Stăncic era cercetat pentru înșelăciune. Ulterior discuției, dosarul a fost închis.

„Auzi, Vasile! Te rog frumos, am pe finul meu, dar nu ți-am zis niciodată. Are acolo un dosar, dar... se pare că fac un pic de abuz ăștia de la Poliție! L-au chemat pentru 1 aprilie, dar dosarul e din 2006. S-au dat soluții, cred că și răs-soluții! Îs cu niște oameni influenți acolo, adversari pe niște terenuri”. „Mă uit să văd și după aceea îți spun eu care e treaba”, a răspuns Bâc.

Bogăția și infl uența liderului PSD Brăila

Potrivit declarației de avere de anul trecut, Gheorghe Bunea-Stancu are șapte terenuri intravilan în orașul Brăila, trei case de locuit și un spațiu comercial. Politicianul a declarat bijuterii în valoare de 10.500 de euro.

În bănci, Bunea - Stancu deține patru depozite uriașe, în valoare totală de aproximativ 1,6 milioane de lei: 60.200 de lei, 60.200 de lei, 747.876 de lei și 735.551 de lei. După cum a arătat, politicianul controlează firma Bursagrirom SA, unde are 65,5% din acțiuni și mai are acțiuni la SIF-uri de aproximativ 40.000 de lei. Venitul în anul 2012: îndemnizația de președinte al CJ Brăila a fost de 50.306 de lei.

Soția este educatoare Soția acestuia, Tanța, este educatoare la Grădinița 48 și a avut un venit anual de 21.708 de lei. El a declarat că, în 2011, a primit dividende de la Bursagrirom, în valoare de 735.000 de lei. Baronul PSD mai este trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul finanțării campaniei electorale prezidențiale, din 2009, a candidatului PSD, Mircea Geoană. Judecătoria Sectorului 1 l-a achitat în primă instanță, dar DNA a declarat recurs. Stenogramele din acest dosar au arătat influența de care se bucura Bunea-Stancu în PSDCentral și relațiile pe care acesta le avea cu Mircea Geoană, Viorel Hrebenciuc, Dan Nica sau Ilie Sârbu.

Funcțiile din ministere

Într-o discuție cu cel mai bogat român, interceptată de DNA, miliardarul Ioan Niculae, Bunea-Stancu se lăuda că a primit pentru oamenii lui multe funcții în Executiv. „Nu, măi, am ANRM, am Rezervele Statului, am la CEC, am la Eximbank, am o grămadă de posturi. Și la București, și la Brăila, am pus la Agenția de Mediu vicepreședinte. La Agenția Națională a Proprietății - președinte. La rezervele statului - președinte. La RAPPS... Peste tot, o grămadă. Am vreo opt funcții naționale”, spunea politicianul.

De asemenea, el se lăuda că poate interveni la mai mulți miniștri pentru a îndepărta persoanele incomode. Soțiile lui Bunea-Stancu și Niculae sunt verișoare de rangul III, potrivit declarațiilor făcute în instanță de miliardar.