Sub pretextul că i s-a cerut să nominalizeze o femeie pentru viitorul Executiv de la Bruxelles, premierul Victor Ponta a propus-o pe Corina Crețu, o apropiată a fostului președinte Iliescu.

În locul unui tehnocrat, Dacian Cioloș, premierul Victor Ponta vrea să trimită în Comisia Europeană un membru PSD, pe Corina Crețu, care nu are nici un alt merit în afară de a-i fi fost fidelă lui Ion Iliescu și, ulterior, apropiată de Daciana Sârbu, a cărei confidentă a devenit. Crețu nu are nici o competență în domeniul politicilor regionale, având profilul unui politruc.

RĂZBOI ÎNTRE PALATE: Traian Băsescu, despre funcţia de comisar european din partea României: ”Spre surprinderea mea, avem două nominalizări”. Vezi REACȚIA premierului Ponta

În campania pentru Parlamentul European, Crețu a fost nedezlipită de Daciana Sârbu. Potrivit unor surse oficiale, Ponta i-a scris la începutul lunii august președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunțându-l că România are două propuneri: Dacian Cioloș și Corina Crețu.

Sâmbătă, premierul a susținut că sunt șanse mici ca o țară din UE să păstreze portofoliul deținut anterior și, în consecință, renunță la candidatura lui Cioloș. Totuși, într-un interviu pentru EVZ, europarlamentarul PSD Sorin Moisă susținea că Cioloș ar fi potrivit și pentru Dezvoltarea Regională. „Un alt portofoliu compatibil cu profilul lui Cioloș este dezvoltarea regională”, a spus Moisă, la 17 mai.

Juncker cere femei în Comisie

Potrivit unor surse oficiale, Ponta a profitat de o declarație a lui Juncker, care a spus că în noua CE vor trebui să fie cel puțin tot atâtea femei câte au fost în perioada Barroso - nouă. Întrucât statele europene nu s-au grăbit să îndeplinească această cerință, premierul român a profitat pentru a o propune pe Crețu, prietena soției sale, chiar dacă aceasta nu are nici o experință în Dezvoltarea Regională - portofoliul alocat României.

Corina Crețu a făcut parte din Comisia pentru dezvoltare a Parlamentului European, în legislatura 2009-2014, dar aceasta nu are legătură cu politica de dezvoltarea regională, de care răspundea o altă comisie. Activitatea ei în Parlamentul European a fost modestă: a redactat un singur raport, față de cele 40 ale Monicăi Macovei. De altfel, europarlamentarul Macovei a susținut că, în cei 5 ani la Parlamentul European, Crețu nu „a lucrat” nici o lege și a apreciat că Românai riscă să se facă de râs în Europa.

În plus, Corina Crețu a chiulit de la aproape 25% din voturile nominale, fiind abia pe locul 616 din 853 de europarlamentari, din punct de vedere al prezenței la acest tip de vot.

În 2013, presa a publicat mai multe e-mailuri cu un conținut foarte personal ale Corinei Crețu către fostul secretar de stat al SUA, Colin Powell. El nu a negat autenticitatea mesajelor, dar a spus că nu a avut o relație cu europarlamentarul român. Potrivit unor surse politice, nu este totuși exclus ca Juncker să-i ceară lui Ponta o altă nominalizare, dacă va avea semnale că Corina Crețu ar putea fi respinsă la audierile din Parlamentul European.