CEDO judecă un caz cu greutate legat de genocidul armean. Armenia este reprezentată de soția lui George Clooney

Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a început astăzi examinarea argumentelor Elveţiei, Turciei şi Armeniei într-un proces redeschis după ce un politician turc a fost condamnat în Elveţia în anul 2007 la plata unei amenzi pentru negarea genocidului armean, el adresându-se apoi instanţei europene, întrucât el a apreciat că decizia justiţiei elveţiene reprezintă o încălcare a libertăţii de expresie, consemnează AFP.

În primă instanţă, CEDO a dat dreptate în anul 2013 respectivului politician, Dogu Perincek, judecătorii europeni apreciind atunci că pot fi acceptate limitări ale libertăţii de expresie, dar numai dacă ele sunt solid fundamentate, condiţie care în opinia lor nu este îndeplinită în această speţă. Însă autorităţile elveţiene au înaintat recurs, astfel că acum dosarul este rejudecat de instanţa supremă a CEDO, Marea Cameră, ce urmează să dea un verdict definitiv peste cel puţin câteva luni.

Dogu Perincek a venit el însuşi la Strasbourg pentru a-şi susţine argumentele în faţa celor 17 judecători, el confruntându-se acolo cu avocaţii Elveţiei şi Armeniei, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Reprezentatul guvernului de la Berna, Franck Schurmann, i-a reproşat că afirmaţiile sale echivalează cu “acuzaţia că armenii falsifică istoria” şi cu “o formă dintre cele mai grave de discriminare rasială”. La rândul ei, avocata guvernului de la Erevan, Amal Alamuddin - o juristă anglo-libaneză renumită pe plan internaţional şi în acelaşi timp soţia actorului american George Clooney -, a subliniat că acest dosar cu o mare valoare simbolică reprezintă “o miză foarte importantă pentru poporul armean”. Ea a estimat că hotărârea CEDO din 2013 aduce atingere onoarei armenilor ucişi în genocidul de pe vremea Imperiului Otoman (1915-1917), vorbind de asemenea despre “bilanţul ruşinos” al autorităţilor de la Ankara în ce priveşte libertatea de expresie.

Silviu Prigoană: Omul de afaceri și mogulul media de succes. Cum a revoluționat televiziunea

Roxana Mînzatu, nominalizarea României pentru Comisia Europeana. Evaluarea audierii, amânată în urma controversei privind locuința sa

De partea cealaltă, avocaţii lui Perincek, ce reprezintă de asemenea guvernul turc, au susţinut că, spre deosebire de Holocaust, genocidul armean nu face obiectul unui “consens general”, argument invocat şi de CEDO în hotărârea din anul 2013, instanţa europeană evitând atunci să se pronunţe asupra amplorii masacrelor comise, astfel că s-a abţinut să le califice drept “genocid”.

Potrivit armenilor, genocidul a provocat peste un milion şi jumătate de victime în rândul lor. Turcia a recunoscut existenţa a numai 500.000 de victime, dar nu ca urmare a unei campanii de exterminare în masă, ci doar din cauza luptelor şi a deportărilor de la sfârşitul Imperiului Otoman.

Disputa din sala de judecată a fost însoţită de o alta în afara clădirii, unde circa 600 de turci au manifestat purtând drapele ale Turciei şi portrete cu Kemal Ataturk, ei aclamându-l pe Dogu Perincek la ieşire. În acelaşi timp, pe trotuarul de vizavi, circa 20 de armeni au pornit un protest afişând o pancartă pe care scria “Nu negaţionismului, Europa trebuie să reacţioneze”, cele două tabere fiind separate de un cordon de poliţişti.