Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană cer Guvernului un defi cit mai mic decât cel convenit. Politicienii și economiștii din țară nu vor să audă de așa ceva
Vestea că Fondul Monetar Internațional ar fi propus pentru anul viitor o țintă de deficit de 0,9 % din Produsul Intern Brut (PIB) în loc de 1,4 la sută a produs consternare printre economiști și politicienii de la guvernare. „Orice discuție sub 1,4% este inacceptabilă. Dacă s-ar porni de la o negociere de 0,9% pe cash, ar duce la o îngenunchere definitivă a economiei românești”, a declarat, imediat după începerea negocierilor ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov. Aceeași poziție a fost adoptată și de primul ministru. „…Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI. (...) Pentru mine, ca prim-ministru, și Guvernul meu e inacceptabil un deficit de 0,9% din PIB. Asta înseamnă că trebuie să tăiem din investiții, de la sănătate și de la educație…”, a precizat Ponta.
Consum prea mare
Dar ce însemnă deficit bugetar? El apare atunci când cheltuielile unui guvern depășesc încasările. Față de această chestiune, fostul ministru Gheorghe Ialomițianu a precizat că pragul de 0,9 % din PIB a fost impus ca măsură de precauție.
Ne puteți urmări și pe Google News
„FMI, dar mai ales Comisia Europeană, care este vioara întâi în actualul acord pe care îl au cu România, urmăresc toate declarațiile pe care Victor Ponta și Darius Vâlcov le fac și contabilizează absolut tot. I-au auzit că anul viitor vor să mai scadă și TVA la produsele bio, așa că le-au cerut să își creeze o rezervă în buget”, a comentat pentru EVZ Gheorghe Ialomițianu, membru al comisiei Buget, Finanțe, Bănci din Camera Deputaților.
Altfel spus, „dacă apar cheltuieli noi, cum ar fi reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la produsele bio, va exista spațiu suficient de manevră, așa încât bugetul să nu depășească 1,4% din PIB”. Pentru a atinge un deficit de 0,9% în construcția bugetară pentru anul viitor, Guvernul ar putea introduce noi taxe sau tăia din nou din cheltuielile de investiții(...) FMI și CE transmit astfel un mesaj de neîncredere.”, mai crede acesta.
După cinci ore de negociere, cele două părți nu au ajuns la nicio înțelegere.
O solicitare nerealistă
Aceeași teorie a negocierii „în jos” pentru a avea de unde cheltui mai târziu este împărtășită și de economistul șef al Băncii Comerciale Române (BCR) „Mi se pare o solicitare nerealistă și o văd mai degrabă ca parte a unei strategii de negociere menită să aducă deficitul agreat cât mai aproape de nivelul la care România s-a angajat inițial, de 1,4%. O ajustare fiscală excesivă poate avea un impact negativ serios asupra creșterii economice. Ceea ce nu scuză însă deciziile bugetare luate intempestiv de guverne mai mult sau mai puțin recente, fără o evaluare serioasă a consecințelor”, a declarat pentru HotNews, Radu Crăciun, economistul șef al celei mai mari bănci locale.
Recomandările noastre
