M.R. Carey, un scriitor celebru, specializat în romane cu indivizi duși pe lumea cealaltă, povestește ce face el într-o zi obișnuită. Dacă te iei după obiceiurile sale, te întrebi de unde îi vin atâtea idei horror.

Alert, dramatic și emoționant, „Fata cu toate darurile” este un roman distopic care depășește clișeele poveștilor cu zombie. Nimic nu este ceea ce pare, iar twist-urile sunt greu de prevăzut. Autorul M.R. Carey a lucrat la multe alte proiecte înainte de a începe să scrie, în special în mediul benzilor desenate. El este cel care a scris seria DC Lucifer, devenită acum un serial de succes, dar și alte serii horror, trecând și pe la seriile Fantastic Four si X-Men de la Marvel. Carey este un scriitor versatil, care știe să creeze suspans, familiar cu universul geek cu mult înainte să înceapă să scrie „Fata cu toate darurile”, care a apărut și în România, la Editura Nemira. Cum arată o zi din viața lui: e bântuit de  fantome și alt apariții fantastice?

Melanie este o fată specială. Dr. Caldwell o numeşte „micul nostru geniu“, dar ea nu ştie de ce.

Romanul a fost primit atât de bine încât va avea parte de o ecranizare anul acesta, cu un scenariu scris tot de autor.

M. R. Carey, înainte să înceapă să scrie romane,  a lucrat la multe benzi desenate şi romane grafice şi a colaborat cu foarte mulţi oameni implicaţi în această industrie.

„Am câţiva artişti alături de care îmi place să lucrez. E un proces foarte diferit. Te bazezi pe artist să facă mare parte din muncă şi din definirea personajelor. În multe cazuri, dialogul tău se schimbă în funcţie de design-ul personajului.”

Cu multă experienţă în romane grafice, Carey s-a decis să înceapă să scrie un roman şi aşa a început munca la „Fata cu toate darurile”.

„Romanul a avut o geneză ciudată. Am fost invitat să scriu pentru o antologie cu poveşti supranaturale şi horror. Am decis să scriu o poveste. Şi am stat luni de zile lucrând la alte proiecte, fără inspiraţie şi nu a ieşit nimic, sau cel puţin nimic care să nu pară o copie foarte foarte slabă după Harry Potter. Şi, într-o zi, m-am trezit cu ideea unei fetiţe într-o clasă, scriind un eseu şi eseul era ce vreau să fiu când o să mă fac mare, care era titlul original al poveştii. Ne uităm peste ea şi vedem ceea ce ea nu poate. Adică faptul că ea e deja moartă, nu o să crească niciodată. Povestea nu a rămas aşa, dar ăsta a fost începutul. A mers foarte bine, dar simţeam că nu e terminată, că e mai mult de spus despre Melanie. Şi totul venea de la Melanie.”

Dacă apocalipsa zombie ar începe acum, Carey nu e prea sigur că ar supravieţui. „Nu aş avea o strategie pentru supravieţuire, m-aş ascunde sub masă. Cred că aş fi tipul de la începutul poveştii, care se întoarce spre casă şi e mâncat pe drum. Şansele mele de supravieţuire unei apocalipse zombie sunt zero.”

Legat de ce mai scrie acum, Carey încă mai are de lucru.

„Mare parte din munca mea s-a concentrat pe scrierea scenariului pentru film. L-am înscris în acelaşi timp cu romanul, dar am rescris foarte multe părţi. Am lucrat şi pentru un serial TV, dar şi la noul roman, Fellside.”

Ce face scriitorul într-o zi obișnuită?

Procesul său de scriere nu este a intrat în rutină.

„Zilele mele sunt haotice. Încep devreme şi termin târziu, dar aş minţi dacă aş spune că lucrez tot timpul. Scriu câteva ore apoi sunt distras şi fac alte lucruri, triviale. De obicei, mă joc diverse jocuri retro, precum Sonic sau alte jocuri Sega din anii ’80. Sau sunt distras de dezordinea din jur si mă apuc să fac curat şi apoi să beau o cafea şi să mă trezesc că privesc pe geam.”