S-au făcut tot felul de comentarii pe seama interviului acordat de președintele Klaus Iohannis televiziunii regionale ARD din Germania. S-a spus sau s-a scris că interviul nu a fost difuzat de postul respectiv, apoi s-a descoperit că au apărut doar 18 secunde pe televizoarele germanilor din cele 36 de minute filmate și difuzate pe youtube cu Klaus Iohannis, unii au susținut că e o acțiune a SIE sau că interviul a fost un fiasco. S-au publicat scurte fragmente, comentate, și atât. Dincolo de acestea, temele abordate – importante! - și explicațiile președintelui Iohannis trebuie cunoscute și publicului din România.

EVZ reproduce din interviu (în traducerea agenției RADOR) cele mai interesante intervenții ale președintelui care a făcut, ca și Traian Băsescu, stindard din lupta împotriva corupției.

"Corupţia este o problemă uriaşă pentru o ţară ca România. Combaterea corupţiei nu este pentru mine un hobby oarecare, ci o necesitate absolută pentru România, dacă ţara intenţionează să se dezvolte mai departe”, a declarat Klaus Iohannis reporteriței de la ARD.

Momentul în care jurnalista germană îi atrage atenția că Ponta și Băsescu îl critică

Klaus Iohannis: Când îi întrebi pe politicieni, aceştia sunt adesea nemulţumiţi de proceduri, de intensitatea acestor acţiuni, dacă sunt întrebaţi oamenii simpli, aceştia sunt toţi foarte mulţumiţi că în sfârşit există cineva care întreprinde ceva cu adevărat eficient pentru a anihila, în acest caz, în mare parte, pe termen mediu sau termen lung, corupţia din România. Rezultatele sunt bune în combaterea corupţiei din România, după cum corect aţi menţionat, există ţări vecine care vor să ştie reţeta noastră, vor să pregătească acţiuni similare, eventual să le şi aplice. Cred că ne aflăm într-o fază în care combaterea corupţiei arată deja prime rezultate importante.

Reporter Susanne Glass: Acum, însă, politicienii, ale căror nume nu le-aţi spus, începând cu premierul Ponta, cu predecesorul dvs, Traian Băsescu, care vă critică mereu, se bazează pe un proiect de lege care a ajuns deja în Senat şi care ar urma să îngreuneze combaterea corupţiei, care ar putea intimida din nou procurorii şi judecătorii. Cum se va continua? Dacă trece de Parlament, va trebui să o promulgaţi. O veţi face? Klaus Iohannis: Am luat poziţie şi în privinţa acestei teme. În opinia mea, aceste încercări de modificare a legilor care reglementează aceste domenii nu sunt bune. În această fază să nu se umblă la legi, voi încerca, fireşte, să mă pronunţ şi public împotriva lor, cum am mai făcut-o. Dar există suficiente instrumente la dispoziţia Preşedinţiei pentru a împiedica asemenea acţiuni sau, în cel mai rău caz, a amâna până când răul va fi limitat. (…) Mai târziu, peste ani, când cazuri de corupţie - sper - vor mai exista doar din când în când, se poate vorbi fireşte despre o reînnoire a legilor, în cazul în care practica arată că acest lucru este necesar. Dacă nu, nu.

Despre tăcerile programate ale președintelui

Reporter: Sunt vorbe foarte clare. Sunt vorbe care au fost aşteptate din partea dvs şi la alegeri. Atunci criticii au afirmat că aţi fost foarte calm, acum criticii apreciază că vă aflaţi pe baricade. Sunteţi acum pe baricade? Klaus Iohannis: Am fost de la început pe baricade. Este vorba doar despre faptul că "tăcerea mea" nu a fost una reală, mă adresez arareori opiniei publice, arareori în raport cu uzanţele din România, poate la fiecare două sau la fiecare trei săptămâni este destul de des în raport cu uzanţele europene.

Relația cu premierul Ponta

Klaus Iohannis: Relaţia mea privind activitatea cu primul ministru o definesc drept corectă din punct de vedere instituţional. Unde este nevoie vorbim despre probleme, nu suntem mereu de aceeaşi părere, există diferenţe de opinii, dar le discutăm şi, acolo unde vine vorba despre probleme importante pentru România, găsim de cele mai multe ori o soluţie care să fie pentru ambele părţi.

Cum vede Iohannis presa și de ce nu va participa la nicio emisiune de televiziunile

Reporter: Aţi menţionat că nu vreţi să fiţi prezent mereu în dezbateri televizate. Situaţia mediei din România este parţial, ca să spun aşa, îngrijorătoare. Există un jurnalism de campanie şi vizavi de această autoritate anticorupţie. Klaus Iohannis: Da. Media din România au parţial o poziţie de partizanat. Acest lucru are la bază explicaţii foarte diferite, media a fost implicată profund în campania electorală în favoarea unei sau alteia dintre părţi, lucru care duce la situaţia că jurnalismul de la noi este arareori obiectiv şi adeseori partizanul uneia sau alteia dintre părţi. Aceasta duce la o notă specifică, dezbaterile sunt în consecinţă duse pe un ton hotărât, ceea ce în opinia mea nu face ca lucrurile să fie mai bune. Cred că şi în cadrul acestora trebuie să se vorbeasca mai degrabă concret, obiectiv despre lucruri, poate că atunci se pot găsi şi soluţii. Însă, fireşte, o discuţie calmă nu aduce un rating important şi aşa am ajuns la problema în sine. Reporter: Această mentalitate este valabilă şi în lupta anticorupţie... Klaus Iohannis: Ne aflăm după o etapă de zece ani, în care politica era principalul subiect în fiecare talk-show. Nu voi participa la aşa ceva, de acum toţi trebuie să ne schimbăm modul de gândire, iar acesta este un proces care durează ceva timp.

Despre defrișările din păduri și despre originea sa “germană, poate și austriacă”

Reporter: La sfârşitul săptămânii au loc în România demonstraţii împotriva defrişărilor ilegale de păduri. Vi s-a reproşat mereu că aţi avea o legătură cu investitorul austriac Schweighofer. Nu sunteţi afectat, aţi afirmat-o de mai multe ori, dar care este poziţia dvs faţă de publicul german? Klaus Iohannis: Nici nu-i cunosc, nici mai mult, nici mai puţin. De asemenea nu cred că se fac legi pentru un întreprinzător sau pentru o întreprindere. În acest sens, este o totală neghiobie să se spună că fac lobby pentru o întreprindere austriacă, este vorba de o supoziţie, pe care vreun politician a pus-o în scenă, pentru că sunt de origine germană, deci şi austriacă. Nu are nimic de-a face cu realitatea. Este însă adevărat că există aceste defrişări ilegale, personal sunt cu totul împotrivă, ca preşedinte sunt cu totul împotrivă, am declarat-o în repetate rânduri în public. Pe de altă parte, este clar că există cel puţin două grupuri, care se confruntă reciproc şi care încearcă să câştige de partea lor tot mai mulţi politicieni. Or, dacă nu funcţionează, ca în cazul meu, se organizează un răzoi de noroi.

Reporter: Poate pentru că sunteţi de origine germană, poate şi austriacă, în campania electorală s-a încercat să fiţi atacat. Dar în cele din urmă... Klaus Iohannis: În cele din urmă nu a funcţionat. Aşa cum nu funcţionează nici acum. Există, la fel ca şi înainte, politicieni care obţin câte ceva cu mijloace murdare. Este supărător, admit lucrul acesta, dar cred că s-a văzut şi la vot că alegătorii sunt puţin mai şmecheri, puţin mai informaţi, văd rapid despre ce este vorba şi nu cred că asemenea acuzaţii total nefondate ar da rezultate undeva. Reporter: Poate avea şi un aspect pozitiv când se vorbeşte de virtuţile dvs germane? Klaus Iohannis: Da. Fireşte că poate. Cred însă că de politică şi de campania electorală la acest nivel trebuie separată etnicitatea, pentru că nu cred să fie relevant că sunt etnic german, cred că ceea ce aşteaptă lumea de la mine este să fiu un bun preşedinte român şi acest lucru îl încerc.

Intrăm în Schengen dacă nu mai avem MCV

Reporter: Există însă aici  o mică problemă în special privind combaterea corupţiei. Dacă doriţi în continuare să aderaţi la spaţiul Schengen, trebuie să  renunţaţi la mecanismele de pază şi control ale UE şi să le îndepliniţi singuri. Puteţi face acest lucru, sunteţi sigur că România este deja pregătită? Klaus Iohannis: În orice caz. Nu este vorba doar de faptul că România se află deja în etapa aceasta. România nu mai este de mult ţara uitată din Europa de Est care trebui apărată de parteneri, România a ajuns mult mai departe. În acest domeniu România este „efectiv” un generator de securitate pentru întreaga regiune, situaţia securităţii în România este foarte bună şi cred că România nu va reprezenta pentru spaţiul Schengen o slăbire, ci dimpotrivă, o spun tuturor şi o cred: România ar fi un câştig pentru spaţiul Schengen.

Limitele Bruxelles-ului vizavi de politica de la București

Klaus Iohannis: Lucrurile trebuie privite în felul următor: nici Bruxelles, nici UE nu sunt instituţii suprastatale. Este vorba de o uniune şi nu este datoria nici a Comisiei Europene sau a unei alte instituţii europene să se amestece în problemele interne ale statelor membre. Există, fireşte, domenii care sunt reglementate, în cazul cărora se intervine pe drept. Există însă domenii în care în această fază a UE nu este bine privită un amestec din afară. Nu poate veni cineva din Bruxelles să tragă de urechi un prim ministru neascultător. Nu se face. Ar trebui văzut care sunt competenţele statelor membre, ale Uniunii Europene, Comisiei Europene, pentru că lucrurile nu trebuie nici prea mult amestecate. Parlamentul european nu poate dicta unui parlament naţional fără ca problema să fie de competenţa dreptului european. De asemenea este imposibil să vină cineva şi să spună altora că nu procedează bine. Aici este nevoie de mult fler, multe discuţii şi, la urma urmei, aceste probleme – asemenea  celorlalte – pot fi rezolvate doar printr-o singură metodă. Printr-un dialog raţional.

Economia României, un exemplu în UE

Klaus Iohannis: Ne aflăm într-o situaţie bună. Pe moment România are o creştere economică de 2-3% pe an. Nu este rău în raport cu UE. Avem o rată a inflaţiei care se va situa în acest an sub două procente. Cred că asta arată o stabilitate foarte bună. Avem o datorie naţională foarte mică în raport cu UE şi avem un deficit bugetar care se va situa în acest an între 1,5-1,6%. În privinţa anilor următori nu plecăm de la ideea că va ajunge la peste 2% dacă structural se prevede un procent. Mă bazez pe faptul că aceste valori se vor menţine, iar România va rămâne, ca şi până acum.