Evenimentul zilei a sesizat Avocatul Poporului în cazul tânărului care s-a spânzurat în Penitenciarul Rahova, după ce conducerea închisorii nu i-a aprobat cererea de învoire pentru a putea participa la înmormântarea rudelor sale. Gestul sinucigaș a fost determinat de ultima lovitură pe care a primit-o: moartea fratelui, cel despre care Ion Bujor le-a spus psihologilor de la pușcăriile în care a fost închis că era omul la care ținea cel mai mult

Cazul șocant al deținutului care și-a pus capăt zilelor în Penitenciarul Rahova a stârnit un val de revolte în rândul cititorilor Evenimentului zilei și a opiniei publice, în general. Din acest motiv, cotidianul nostru a luat atitudine și a transmis Avocatului Poporului o sesizare în care solicită o reacție fermă, prin demararea unei anchete care să edifice împrejurările care au condus la această tragedie și să pună capăt tratamentelor inumane şi degradante la care sunt supuși deținuții, în penitenciarele din România.

Redăm, mai jos, sesizarea adresată Avocatului Poporului, Victor Ciorbea:

„Sesizare

În vederea efectuării de urgenţă a unei anchete la Penitenciarul Rahova în legătură cu cazul condamnatului Ion Bujor care s-a sinucis în ziua de 16.03.2017 în cadrul acestui penitenciar

Circumstanţele factuale ale cazului.

Ion Bujor a fost condamnat pentru furt calificat la o pedeaspă de 5 ani și 6 luni cu executare în regim penitenciar. Până la executarea la termen a pedepsei condamnatul ar mai fi avut de executat o perioada de aproximativ 7 luni. Menţionăm că din informaţiile noastre acesta solicitase, în prealabil, în repetate rânduri, eliberarea condiţionată înainte de termen, însă toate cererile i-au fost respinse.

Totuşi, cazul pe care dorim să îl sesizăm nu se referă la respingerea cererilor de eliberare condiţionată ci la faptul că după moartea întregii sale familii (concubină, copil, frate) i s-au respins cererile de acordare a unei permisii în vederea participării la înmormântare, precum şi ulterior cererea de a se putea deplasa-după înmormântare - la cimitir pentru a aprinde o lumânare. Astfel, atât soţia cât şi copilul său au murit într-un accident de maşină, iar, ulterior, a murit şi fratele condamnatului. Pentru a putea participa la funeralii condamnatul s-a adresat Comisiei de acordare a recompenselor din cadrul penitenciarului însă cererea i-a fost respinsă. În această situaţie, condamnatul s-a sinucis prin spânzurare, cu menţiunea că, în prealabil, se pare că făcuse cunoscut public în legătură cu intenţia sa.

Credem că, din acest punct de vedere, conducerea penitenciarului ar fi trebuit să facă aplicarea prevederilor art. 99 alin. 1 lit. e din Legea 257/2013 şi să-i permită acestuia părăsirea penitenciarului în vederea participării la înhumarea membrului familiei. Deşi această prevedere legală nu conferă deţinutului un drept ci doar o posibilitate apreciem că în circumstanţele speciale ale cazului, o astfel de măsură ar fi trebuit, obligatoriu, aplicată. În plus, apreciem că de îndată ce conducerea penitenciarului sau orice altă persoană/comisie care funcţionează în cadrul acestuia a aflat despre situaţia deţinutului (decesul unui membru al familiei sale), ar fi trebuit să ia măsuri de consiliere psihologică şi supraveghere medicală/ terapeutică, ţinând cont mai ales de faptul că i se refuzase participarea la funeralii. Astfel de măsuri nu au fost luate, fapt care inevitabil a condus la sinuciderea deţinutului.

În drept.

Invocăm dispoziţiile art 2 alin 11 din Legea 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, în conformitate cu care Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, denumit în continuare Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie, îndeplineşte atribuţiile specifice de Mecanism naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie, în sensul Protocolului opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.

Apreciem că în speţă au fost aplicate tratamente inumane şi degradante atât prin refuzul de a i se acordă deţinutului permisiunea de a participa la funeraliile membrilor familiei, precum şi ignorarea totală a pericolelor cauzate la nivel psihologic ceea ce echivalează cu un refuz de a i se acorda supravegherea medicală şi terapeutică necesară.

De asemenea, în funcţie de situaţia de fapt pe care o veţi descoperi în urmă anchetei, vă rugăm să analizaţi în ce măsură sunt incidente şi alte încălcări ale CEDO, atât în ceea ce-l priveşte pe fostul deţinut Ion Bujor, cât şi pe alţi deţinuţi.

De asemenea dorim să vă informăm că vom urmări îndeaproape acest caz pentru a informa prompt şi corect publicul.

Cu deosebită consideraţie,

MIREL CUREA Prim redactor-șef adjunct”

Mărturia șocantă din dosarul medical al sinucigașului

Dezvăluiri uluitoare ies la iveală după moartea deținutului care s-a spânzurat, după ce conducerea Penitenciarului Rahova nu i-a aprobat o învoire pentru a-și conduce fratele mort pe ultimul drum. Așa cum neau transmis surse din sistemul penitenciar, tânărul de 33 de ani, Ion Bujor, era foarte tulburat atunci când a aflat de decesul rudei sale. Mai mult, la dosarul medical al deținutului care ispășea o pedeapsă de 5 ani și 6 luni pentru furt calificat, s-ar afla mărturia acestuia în care declara că fratele care a murit era ruda la care ținea cel mai mult. Șocul provocat de pierderea fratelui ar fi fost picătura care a umplut paharul supărării tânărului, care nu a putut să meragă nici la înmormântarea concubinei și a copilului său, morți într-un tragic accident rutier. Reprezentanții Penitenciarului Rahova ne-au transmis că „deținutul a beneficiat de consiliere psihologică în mai multe unități de detenție”. Totuși, în răspuns nu se precizează nimic despre o eventuală consiliere de acest gen la închisoarea în care s-a sinucis, acolo unde a ajuns pe data de 10 februarie 2017, deși conducerea aflase despre tragedia din familia lui chiar din cererea de învoire, din motive umanitare, pe care a depus-o Bujor, în luna martie.

Drama este cu atât mai mare cu cât Ion Bujor se afla în regim deschis, ceea ce înseamnă că el putea pleca dimineața și putea să se întoarcă seara în celula în care își ispășea pedeapsa. După cum susțin oficialii penitenciarului, Bujor nu a prezentat un act de deces al fratelui, acesta fiind motivul pentru care directorul de la Rahova i-a respins cererea de învoire.

Vestea morții, primită prin telefonul mobil

Rude ale unor deținuți care îl cunoșteau pe tânărul care și-a pus ștreangul de gât ne-au dezvăluit că Ion Bujor se plimba nestingherit în incinta închisorii și avea la el un telefon mobil, prin intermediul căruia a aflat despre moartea fratelui. Se întâmpla, susțin aceleși surse, cu o zi înainte de înmormântare. De supărare, el ar fi spus că se omoară, fapt cunoscut atât de colegii de celulă, cât și de gardieni. Cu toate acestea, reprezentanții penitenciarului Rahova susțin că angajații lor nu au fost anunțați despre faptul că Ion Bujor a anunțat că se sinucide, nu a avut antecedente de acest gen și că, în ultimul timp, „desfășura activități de muncă”.

La Poarta Albă, deținuții bolnavi își plătesc medicamentele, dar nu le primesc

Mircea Băsescu mai are o săptămână de așteptat până când va afla dacă va fi eliberat din Penitenciarul Poarta Albă, fiind condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de influență.

Fratele fostului președinte ar fi primit bani de la familia lui Bercea Mondial pentru a-l scăpa pe interlop din închisoare.

Este a doua cerere de eliberare propusă, culmea, de Comisia de liberări din Penitenciarul Poarta Albă. Între timp, condamnatul Mircea Băsescu a depășit cu aproape 190 de zile termenul la care ar fi avut dreptul să fie eliberat, iar problemele sale de sănătate se agravează.

Având peste 60 de ani și peste un an de arestare preventivă și la domiciliu, Mircea Băsescu ar fi trebuit să fie eliberat în luna septembrie 2016, executând treimea legală din cei patru ani de pedeapsă. Prima încercare, din noiembrie 2016, a avut succes la Judecătoria Medgidia. Tribunalul Constanța a admis, însă, contestația DNA, instanța stabilind că abia după 1 februarie are dreptul la o nouă cerere. Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Poarta Albă a propus din nou eliberarea și, în 16 februarie, Judecătoria Medgidia a acceptat- o. DNA a contestat, iar, la Tribunalul Constanța.

Trebuie să se opereze

La pledoariile de ieri, de la Tribunalul Constanța, DNA a cerut, conform uzanțelor, ca Mircea Băsescu să rămână în închisoare. Avocatul apărării, Nelu Tașcă, a cerut eliberarea clientului său pe motiv că Mircea Băsescu a depășit deja cu 187 de zile termenul la care ar fi trebuit să plece acasă. „Nemaivorbind de faptul că, din punct de vedere al sănătății, starea lui este destul de gravă. I s-a spus că necesită o intervenție chirurgicală, însă în noiembrie 2016 am sperat că va fi admisă cererea de liberare și va putea să se opereze pe cord deschis, în libertate”. Plus că dacă ar fi acceptat,Mircea Băsescu ar fi trebuit să se transfere la Rahova, unde ar fi fost necesare alte formalități pentru aprobarea operației. (Feri Predescu)

De cinci zile nu a primit nicio pastilă

Când i s-a dat cuvântul, Mircea Băsescu a dezvăluit că, în penitenciar se știe că este bolnav, având patru bypassuri vechi, înfundate. Dar nu s-a plâns. „În 2016, la Spitalul Penitenciar s-a constatat că situația e și mai gravă. Mi s-a spus să mă operez. În 2017 mi-au găsit și diabet. O mare problemă sunt medicamentele. Am stat o lună și jumătate în Spitalul Penitenciar, timp în care am primit medicamentele de acasă. După aceea a fost mai greu. Am cerut să le plătesc și au aprobat, dar cu toate astea nu am primit. Doar ceva înlocuitori. De cinci zile nu am primit niciun medicament”, a explicat Mircea Băsescu, prezentând instanței ultima factură pentru medicamentele plătite.

Adrian Severin: „De vină sunt cei care trimit oameni bolnavi grav în puşcărie”

Pe fondul tragediei lui Ion Bujor, fostul europarlamentar Adrian Severin a făcut dezvăluiri cutremurătoare din Penitenciarul Rahova. El a trimis o scrisoare către luju.ro în care arată cum a asistat la moartea unui om în vârstă, bolnav de epilepsie, care, la capătul unei crize, a făcut un stop cardiorespirator. „De vină nu este penitenciarul (lucrătorii de aici fac eforturi supraomeneşti pentru a evita că asemenea evenimente să aibă loc), ci aceia care trimit oameni bolnavi grav în puşcărie”, susține Adrian Severin. Într-o zi, susține fostul oficial de la Bruxelles, a văzut cum un bătrân care abia se mai sprijinea pe picioare era adus la cabinetul medical practic ţinut pe braţe de alţi deţinuţi mai tineri, omul fiind în acea stare din cauza vârstei foarte înaintate. Cu altă ocazie a văzut un condamnat, cu ambele picioare amputate, dus la vorbitor într-un scaun cu roţile. Severin a adăugat că un medic chirurg „corupt” i-a vorbit despre un alt deţinut, bolnav de cancer la colon şi cu anus contra naturii, căruia i s-a refuzat liberarea condiţionată pe motiv că nu s-ar fi reeducat suficient. „În acest caz, că în multe altele, dreptul la liberare, convertit pe cale de interpretare într-o simplă vocaţie, nu se acordă întrucât membrii comisiei competenţe se tem că nu cumva ei înşişi să ia locul condamnatului sub acuzaţia de favorizare a infractorului. Căci DNA veghează iar braţul sau este lung”, concluzionează, amar, Adrian Severin.