Autoritățile catalane nu vor respecta ordinele venite de la guvernul spaniol, dacă Madridul trece la preluarea controlului asupra regiunii, pentru că executivul central acționează „împotriva voinței catalanilor”

Ministrul de Externe catalan, Raul Romeva, a reacționat imediat, întrebându-se: „Cum poate Uniunea Europeană să accepte această situație, dacă se va întâmpla așa ceva? Cum poate democrația UE să supraviețuiască și cum pot fi credibili, dacă lasă se se petreacă așa ceva?”. 

Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a anunțat planul de a demite guvernul regional și de a reduce libertățile parlamentului său.

Răspunsul Barcelonei la avertismente

Legislativul de la Barcelona se va reuni joi, pentru a hotărî cum va răspunde în această situație. Ar putea decide să declare oficial independența. Senatul spaniol va aproba măsurile propuse de guvern, vineri, printre care și o propunere de organizare de noi alegeri regionale. Sâmbătă, Rajoy anunța că va invoca Articolul 155 din Constituție, un gest fără precedent, care permite conducerea directă, impusă în timpul unei crize asupra oricăreia dintre cele 17 regiuni autonome ale țării.

Dar liderii catalani spun că ei nu vor accepta acest plan. Partidele unioniste din Catalonia, care au obținut 40% din voturi în alegerile din 2015, au boicotat referendumul din 1 octombrie, și mulți opozanți ai independenței nu s-au prezentat atunci la vot, considerând scrutinul invalid.

Temeri în țările europene

Mergând mai departe cu scenariul posibil, șeful guvernului catalan, Carles Puigdemont, ar putea fi arestat și judecat, așa cum s-a întâmplat cu alți doi lideri catalani. Guvernul spaniol ar prelua și controlul asupra forțelor poliției locale și asupra postului public de televiziune TV3.

Catalanii se arată încrezători că funcționarii publici, inclusiv polițiștii, vor sfida Madridul, ceea ce provoacă îngrijorări legate de posibile mișcări de protest și lupte de stradă.

Criza din bogata regiune catalană dă emoții altor țări europene, că aceste pretenții se pot extinde pe continent. Două regiuni bogate din nordul Italiei au votat, duminică, în referendumuri consultative, pentru o autonomie mai mare. Separatiștii sunt activi în regiunea Flandra din Belgia, iar Corsica din Franța are o veche mișcare secesionistă.

Alfonso Dastis. FOTO: AGERPRES

Madridul, pregătit să impună legea cu forța

Câteva sute de orașe din Catalonia s-au pronunțat împotriva impunerii controlului de la Madrid și au cerut parlamentului catalan să voteze o moțiune, prin care să respingă această măsură.

Unii profesori și pompieri au afirmat chiar că nu vor recunoaște autorittatea Spaniei! „Nu vom recunoaște ca interlocuitori valizi pe acei care nu sunt reprezentanți aleși de popor”, susține sindicatul profesorilor USTEC. „Vom fi acolo unde trebuie să fim în acest moment: alături de instituțiile catalane și de democrație, în timp ce luptăm pentru supraviețuirea lor”.

„Nu planificăm arestări”

Nu se știe încă ce va face guvernul spaniol, ce măsuri va lua, cum va impune domnia legii, dacă funcționarii publici vor decide să nu urmeze instrucțiunile venite din capitala Spaniei. Ministrul spaniol de Externe, Alfonso Dastis, a declarat că guvernul nu plănuiește niciun fel de arestări. Circa 4.000 de polițiști spanioli au fost trimiși în Catalonia, pentru referendumul din 1 octombrie, și au rămas acolo, în plus față de cei 5.00 de polițiști statali aflați deja acolo.

De regulă, ei acționează atunci când este nevoie, când forțele catalane (17.000 de oameni), Mossos d‘Esquadra, au nevoie de ajutor, dar au fost văzuți asigurând paza unor clădiri oficiale din capitala Cataloniei, Barcelona.