Care sunt explicaţiile SCĂDERII în popularitate a celor doi lideri importanţi: Trump şi Macron

Există un fir roşu care-i leagă pe Macron şi Trump, bărbaţii nou aleşi la cârma unor state puternice: sfârşitul idilei democrate odată cu ajungerea acestora la Elysée şi la Casa Albă. Atât tânărul preşedinte al Franţei cât şi miliardarul american, sosiţi triumfător la putere, se trezesc dintr-o dată fără să mai aibă sprijinul cetăţenilor, cel puţin asta arată măsurătorile din sondaje.

Popularitatea lor se află în cădere liberă şi ne oferă imaginea a doi oameni puternici lipsiţi de sprijinul popular, chiar şi într-un sistem acolo unde e prevăzută alegerea directă a preşedintelui. Pe de o parte, preşedintele american, Donald Trump, înregistrează cel mai scăzut indice de popularitate de când în urmă cu 8 luni şi-a făcut intrarea la Casa Allbă: doar 33% dintre americani aprobă acţiunile sale, în timp ce 61% dintre electori dezaprobă complet acţiunile magnatului. Datele oferite de Quinnipiac University reprezintă o scădere cu 7% la popularitate faţă de iunie, când Trump se afla la 40%. Şi e interesant de notat cum această scădere este evidentă printre alegătorii republicani, doar 75% dintre ei mai sunt favorabili preşedintelui.

Celălalt lider puternic al momentului, acel om ''novus'' atât de decantat de presa occidentală ca simbol al renaşterii europene, câştigător de voturi ''cu capul'' şi nu ''din burtă'', asistă neputincios la o cădere liberă în sondaje. Prăbuşirea încrederii în Emmanuel Macron, două luni de la sosirea sa la Elysée, este de-a dreptul fără precedent. Pentru a demonstra cele spuse, e suficient să notăm cum doar 54% dintre francezi au o opinie favorabilă în ceea ce priveşte activitatea preşedintelui, în timp ce în aceeaşi perioadă estivă, predecesorul său, Hollande, se afla la 56% (în 2011), iar Nicolas Sarkozy avea de-a dreptul un indice de consens de 66% în 2007.

Ambii lideri, în orice caz, nu conving proprii cetăţeni. Şi tot amândoi plătesc tribut pentru alegerile de politică internă, care n-au convins nici susţinătorii, nici adversarii, ba chiar şi acţiunile de politică externă, care  de multe ori se îndepărtează de la doctrină dar fiind şi pompoase ca acelea ale lui Macron sau excesiv de basculante ca acelea ale lui Trump, care pun în dificultate electorii în a fi de acord cu bonitatea acţiunilor prezidenţiale.

Exclusiv. Borcea își inițiază fiul în tainele afacerilor. Cei doi au fost surprinși în acțiune

Dispar unele pensii. Românii care ar trebui să se grăbească să-și depună dosarul

Să punctezi doar pe politica externă, poate fi o alegere care se va comporta ca un bumerang, scrie Occhi della guera. Întâmplările electorale mondiale demonstrează că cetăţenii din toate ţările sunt dintotdeauna dornici de răspunsuri la nivel naţional, fără ca propriile state să se deschidă excesiv lumii: epoca grandorilor, a superputerilor şi ale răspunsurilor globale pentru căutarea consensurilor s-a încheiat demult!