Prigoana Fiscului asupra micilor comercianți, pentru care s-au instituit amenzi și pedepse dure dacă nu oferă bonuri fiscale clienților, atacă o zonă a economiei gri greu de urmărit și care nu ascunde marea evaziune.
EVZ a prezentat ieri, într-un reportaj, cât de „pregătit” este Fiscul să intervină ca să repare abaterile chioșcarilor care nu oferă bon. La numărul de urgență pus la dispoziție de Departamentul Antifraudă, aștepți 12 minute ca să raportezi o abatere. „Asta se întâmplă când promiți măsuri pentru care nu ai o infrastructură de punere în aplicare”, a comentat pentru EVZ Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. „Din 400.000 de IMM-uri, circa 60%, deci 240.000 de firme sunt în comerț - un număr foarte greu de urmărit de inspectorii ANAF. Or, dacă se pierd doar 1.000 de euro sub formă de taxe de la fiecare dintre ei, gândițivă că este o evaziunea de 240 de milioane de euro”, a comentat Pârvan. Specialistul spune că evaziunea poate fi redusă dacă micii comercianți ar avea o obligație simplă de plată, de exemplu, o sumă fixă pentru întregul an, cum este impozitul forfetar. Aceasta a fost una dintre propunerile Guvernului USL, abandonată în cele din urmă.
Impozitul forfetar presupune plata unei sume fixe anuale către stat în funcție de potențialul de câștig al afacerii, calculat ținând cont de mărimea business- ului (de exemplu, numărul de scaune dintr-un restaurant sau numărul de camere dintr-un hotel), amplasare etc.
„În prezent, proiectul cu forfetarul, denumit impozit specific, pentru a nu fi confundat cu impozitul minim, mai găunos, impus pe vremea lui Gheorghe Pogea, zace undeva în Parlament și nu se mai vorbește despre el. Noi când am adus vorba, la dezbaterile pe Cod Fiscal, nu am fost luați în seamă”, a mai comentat Pârvan. Potrivit acestuia, prin noul program anunțat de Fisc, se vrea cooptarea populației în reducerea micii evaziuni, dar șansele de reușită sunt slabe.
Cazurile majore scapă
În timp ce Executivul și-a îndreptat atenția spre buticari, marea evaziune continuă să atingă cote impresionante. Nu se poate spune că ar fi apărut până acum cazuri răsunătoare despre destructurarea vreunei mari rețele de evazioniști. Potrivit unui raport realizat recent de Consiliul Fiscal, în 2013, numai evaziunea din zona TVA a fost de 76 de miliarde de lei, în condițiile în care totalul evaziunii s-a situat la peste 100 de miliarde de lei. Evaziunea pe taxa pe valoarea adăugată din 2013 a depășit cu 4 miliarde nivelul din anul anterior. Pe locul doi, în topul taxelor pe care românii evită cel mai adesea să le plătească, se află contribuțiile sociale, unde statul a pierdut în anul menționat nu mai puțin de 15 miliarde de lei. Topul este completat de evaziunea pe impozit pe venit, profit și de cea din zona accizelor.
Doar vameșii sunt mai vigilenți
Cristian Pârvan spune că oamenii de afaceri au solicitat în repetate rânduri Guvernului să le prezinte statisitici despre câte controale au fost efectuate în zonele de mare evaziune, din domeniul petrolier, țigări, legume-fructe, dar nu au primit nicio evidență. „În afară de câteva capturi realizate de vameși, nu am văzut să existe statistici realizate pe controalele realizate de Fisc. Iar solicitările noastre sunt de multă vreme, de cel puțin trei sau patru ani”, a mai comentat Pârvan.
Recomandările noastre
