Au murit patru și alți șase sunt în comă alcoolică. Nu toți odată, dar toți din aceeași cauză: alcoolul metilic! Culmea este că tot satul știa că dacă bei chestii dubioase riști să mori. Ei au continuat să bea. C-așa-i românul, când se veselește.

Dragalina. Călărași. România. Latitudine nordică 44.43. Longitudine estică 27.32. Anul 2014. Misterios, niște piei roșii cad, orbite. Unul se zvârcolește și moare. Ceilalți continuă să bea. În scurt timp și ei se simt rău. O ambulanță e chemată. Cu lumini, girofar și sirenă sunt transportați la spital. Sistemul funcționează. Sistemul i-a preluat. Șanse de supraviețuire? Minime. Pe cruce ar trebui să le scrie, cu un zâmbet de ardei iute: „Aici sunt banii dumneavoastră”. Cum care bani? Banii. Banii colectați din taxa de viciu. Pe băștinașii din Dragalina nu i-a ucis un fenomen extraterestru. Ce-i omoară e o intoxicație pe-atât de rară (sau cel puțin așa ar trebui), pe-atât de serioasă. Alcool metilic. Au băut, în nemernicia lor, fără să știe că apa de foc nu le arde doar mintea, dar și nervul optic, ficatul, și organele interne. Au băut pentru că asta fac atât de mulți români. Își amorțesc simțurile, sărăcia și nevoile. E o a câta scrisoare în care personajul, protagonistul, nu e nici Mircea, nici Bătrân. E doar un alt sărman pentru care viața e o cursă contra cronometrului spre îndobitocire.

Stăpânii „Apei de Foc”

Ne putem lăuda cu puține lucruri pe lumea asta, dar undeva tot suntem acolo, sus, în bagdadie. Locul 5 în lume la consumul de trăscău pe cap de vită furajeră. Proiectul Wasted Worldwide (o denumire păcătoasă, devreme ce „wasted”, în engleză, înseamnă beat mort) plasează România la vârful piramidei. Ne depășesc doar rușii, bielorușii, moldovenii și lituanienii. Dar nu cu mult. Suntem la trei litri de alcool, per om, per an, de vârful piramidei, adică o lingură distanță în minus, pe zi. O lingură de băutură și-am fi noi, primii, fruncea, urmașii lui Burebista. La 14 litri pe an pentru fiecare habituant al acestor minunate plaiuri pontice-danubiene-tragi-comico-mioritice, bătem de departe America, hăt-departe la nouă litri, cât despre vecinii noștri de la Vest nici nu mai merită menționat. Ca într-un roman de Karl May, la noi în Estul Sălbatic cucerirea băștinașilor se face tot cu apă de foc și câteva mărgele colorate.

Taxa pe „sportul național” are alcoolemie mare

Poliția caută, momentan, făptuitorii „crimei”. Pentru că până la urmă e crimă. Oamenii știau că fură alcool metilic, știau că fabrică practic otravă deghizată în carmol pe care îl vor vinde pentru câțiva marafeți unor nefericiți care nu mai fac de mult diferența, usucă tot! Important este să ardă gâtul și să închidă supapa conștiinței. Statul s-a gândit, iscusit, că devreme ce acest sport național e atât de vast răspândit să pună preț pe el, că doar n-o să-și îndesească încasările la buget din colectare de taxe. Nu în țara în care doar un sfert lucrează, un sfert visează și restul zac.

Prea puțin din gologanii adunați s-au întors în servicii. Unde-ar trebui să ai clinici de detoxifiere cam cum ai farmaciile de cartier. Vezi, de fapt, un deșert al serviciilor și din ce în ce mai puțini specialiști în alcoologie. Unde alcoologia nu e știința de-a bea alcool, ci de-a preveni alcoolismul, și a-l combate. Uite ce nu pricep guvernanții României. Potrivit celui mai mare studiu din lume făcut vreodată în lume, Global Burden of Disease (GBD) (Povara globală a bolilor), boala psihică e a doua în lume ca importanță privind la dificultățile economice ale planetei. Împreună cu sindroamele dureroase cronice, afecțiunea minții e implicată în peste 40% din morbiditate. Și, în interiorul ei, de departe alcoolul e primadona, toxina care dă tot. Dă depresie, spre exemplu, după 10 ani de băut la greu, virtualmente toți consumatorii sunt mai mult sau mai puțin depresivi.

Drumul spre demență

Băutura dă boli interne, de la boli de ficat, la boli de pancreas, intestin, cancere. Dă boală a nervilor, la propriu, neuropatia alcoolică fiind mai urâtă, și mai grozavă decât cea pe care o fac diabeticii. Se ajunge la afectarea arterelor, oamenilor li se înfundă țevile prin care curge sânge și fac ulcere, sau blocaje. Fac embolisme. Fac infarct. Asta dacă nu mor prin șanț. Dacă supraviețuiesc, și continuă să bea, către vârsta a treia sunt pasageri ai Orient-Expres-ului spre demență. Dar nu orice fel de demență. O demență cu nume de foileton. Wernicke Korsakoff. O demență cu confabulație, ca a baronului von Munchaussen. O demență cu delir. O demență cu pace, dacă ai noroc, sau cu arțag, dacă n-ai noroc. O demență cu delirium tremens dacă întrerupi brusc consumul. Și România nu mai știe de mult cum să se uite la această populație.

Au început de ieri să moară, câte-un pic!

Dar, stai, lucrurile nu se termină aici. În România mor anual niște mii de oameni care se sinucid. Știe oare Guvernul că majoritatea studiilor arată că aproape una din două tentative de suicid care se termină în deces se întâmplă în cadrul intoxicației cu alcool etilic? Alcoolul este cel mai des folosit, și parșiv, anestezic al simțurilor, suficient să mobilizeze o persoană către abisul autolizei. Toate statisticile arată că adicția de alcool e mai ardentă decât cea la heroină, cocaină sau alte stimulente. Asta în timp ce mijloacele prohibitive, încercate de-a lungul istoriei, știm că au dat greș.

Nu poți scoate omul din alcool, poți scoate cel mult alcoolul din om acolo unde-a devenit o problemă. Și ce face România? Ca de obicei, foc de artificii și parada luminilor. Căinatul gentililor și-al sărmanilor. Își dă seama cititorul cam la ce extremă e cazul de la Dragalina, dacă nefericiții ăia nu s-au oprit chiar și când au văzut că pică, precum muștele, deci probabil licoarea-i otravă?

România e plină de Dragaline

Băutul minții, la propriu, consumă cele mai multe resurse din Sănătate la momentul de față, pentru că e în tot și în toate. E principalul mare factor modificabil, pe care-l regăsești peste tot, în fiecare specialitate. Moarte prin cardiovasculară? Mai rapidă dacă ești consumator. Moarte prin diabet? Moarte prin cancer? Să întrebăm oncologii ce cred despre asocierea dintre etanol și colon, stomac și plămân.

Priviți cu atenție la morții de la Dragalina, domnilor și marcați coordonatele pe hartă. Puteți să găsiți tot felul de Dragaline prin România. Le găsiți cu precădere în Moldova, dar nici Sudul nu stă mai prejos. Iar dacă treci munții, în Ardeal, vei vedea cât de prețuită e pălinca, mai ales dacă e „curată”. E medicament curat, are tot felul de proprietăți. Una dintre ele, fără doar și poate, e că oferă o seceră curată, chirurgicală aproape, pentru moartea a peste 70% din cetățenii multor comunități, dintre care mulți n-ajung niciodată la spital pentru asta. Mor, dormind, la domiciliu.

Dr. Gabriel Diaconu este medic specialist psihiatru