Cele șase centre de refugiați din România, care adună 950 de locuri, se vor umple în următoarea perioadă după ce migranții sirieni, în principal, ajunși în Ungaria, Italia sau Grecia vor fi mutați în țara noastră

Doar 600 de imigranți au ajuns de la începutul anului în România și au cerut azil politic în țara noastră. Ca o deosebire, la câțiva kilometri mai la Vest, în Ungaria, în primele șase luni, peste 34.000 de migranți au cerut azil politic în țara vecină.

Cu toate că refugiații din Siria, Eritrea și Afganistan evită țara noastră, preferând Ungaria, Italia pentru a ajunge apoi în Germania, Austria și Suedia, ei ar putea fi, totuși, relocați către România.

Mai exact, în urma unei înțelegeri care se pregătește la Bruxelles, o parte din cei 320.000 de imigranți care au intrat, în 2015, în Uniunea Europeană ar urma să fie direcționați către toate statele membre.

EVZ a aflat că se așteaptă relocarea din UE a 1.705 de cetățeni din Asia, iar alți 80 proveniți din spațiul extracomunitar. Conform datelor oficiale, în primele șapte luni ale acestui an au fost înregistrați 414 de refugiați sirieni, 149 de irakieni și 37 de afgani. Problema refugiaților era discutată, ieri seară, într-o ședință a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, convocată de vicepremierul Gabriel Oprea.

Gradul de ocupare: 20%

Astfel, toate cele șase centre destinate primirii și găzduirii refugiaților vor fi acupate 100% și, în plus, se vor mai creea temporar alte 700-800 de locuri. Centrele de refugiați se află în București, Galați, Rădăuți (județul Suceava), Maramureș, Giurgiu și Timișoara. În aceste centre, sunt 950 de locuri în care imigranții pot fi cazați.

Doar 20 la sută dintre ele sunt ocupate, ne-au precizat oficiali din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Responsabili MAI ne-au precizat că România nu se află în pericol de a fi „invadată” de imigranți. Țara noastră nu este o țintă a sirienilor, afganilor sau altor cetățeni din țările asiatice. „Preferă rute mai ieftine, din Grecia, prin Bulgaria, Macedonia și Serbia. Ținta lor este să ajungă în Spațiul Schengen, iar prima țară este Ungaria”, ne-au explicat aceleași surse.

Ungaria e disperată

Ca un exemplu edificator că acum țara noastră nu prezintă interes pentru traficanți de migranți, ieri, la centrul de refugiați din București nu era niciun cetățean din Siria, locul de origine a majorității refugiaților care ajung în Europa. Dacă România nu a fost atinsă de tsunamiul migrației, autoritățile de la Budapesta cer disperat sprijin internațional. Mai mult, executivul maghiar construiește un gard care să-i împiedice pe refugiați să mai ajungă pe teritoriolul Ungariei. „Azilanții și refugiații trebuie să ajungă pe teritoriul unui stat pentru a cere azil sau să benefieze de statul de refugiat. Din acest motiv, guvernul ungar încearcă să oprească valul de imigranți în Serbia, înainte de a intra în Ungaria”, ne-a explicat un reprezentant în probleme de imigrare.

Reprezentantul OMS în România: Autoritățile românești încă se descurcă cu valul de refugiați!

Șeful biroului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România, doctorul Victor Olsavszky, a declarat pentru „EVZ” că valul de imigranți pune o presiune mare, în primul rând, pe sistemul de sănătate

„Când ai un aflux mare de refugiați, autoritățile trebuie să construiască tabere pentru ei, iar sistemul de sănătate nu poate asigura imediat ajutorul specializat. Se creează o presiune foarte mare asupra sistemului sanitar. Deocamdată, România nu a cerut sprijinul OMS, până acum autoritățile românești s-au descurcat”, ne-a declarat Victor Olsavsky. „Noi le spunem tehnic: trebuie să țineți cont de vaccinări, accesul imigranților la primul ajutor, la materiale de igienă personală, sanitară, la apă. Până acum știu că au vaccinat copiii imigranți. Anul trecut numai la centrul de la Timișoara au fost vaccinați cu tot setul 210 copii”, OMS va avea, de altfel, o poziție oficială cu referire la acest subiect în zilele următoare, a mai spus sursa citată.

FOTO: 600 de azilanți au cerut anul trecut să fie primiți în țara noastră. Pe parcursul procedurilor, ei sunt cazați în centre de migranți

Birocrația contribuie la criză

Oficialul OMS a invocat un studiu efectuat asupra sistemelor de sănătate din Turcia, Ungaria, Serbia, Franța, Germania, Grecia și Macedonia care relevă faptul că în multe țări există bariere birocratice și legislative care îi împiedică pe refugiați să aibă acces la sistemele de sănătate. „Chiar și România este în această situație, pentru că până nu dobândește un statut legal, imigrantul e în afara oricărei scheme de ajutor social. De exemplu, nu toți refugiații, mulți dintre ei în Franța și Germania, au reușit să aibă acces la sistemele de sănătate. Doar 40% dintre gravide - aflate în faza de procesare a statutului lor de imigranți - au avut acces la îngrijiri prenatale, se arată în studiu. Aici intervenea, pe de o parte lipsa de informații și pe de altă parte frica lor de a merge la medic, să nu fie arestate, deoarece statutul lor încă nu era clar”, a mai spus reprezentantul OMS.