Dosarul „farmaciștilor online” pare desprins dintr-un film de acțiune, al cărui scenariu a fost scris în Statele Unite și nu în birourile DIICOT Cluj. În acest dosar, americanii știau cu trei săptămâni înainte de momentul acțiunii că vor avea loc arestări, precum și numele tuturor persoanelor vizate. Procurorii români au uitat la dosar un act important

Evenimentul Zilei a intrat în posesia unui document fierbine, emis de Biroul Afaceri Internaționale a SUA, semnat de Jason E. Carter, care se referă la dosarul „farmaciștilor online”. În acest dosar penal al DIICOT Cluj, procurorii au cercetat 14 persoane, dintre care 11 au fost deja arestate pentru trafic de droguri de mare risc în SUA. În total, gruparea condusă de Cosmin Muntean a expediat în SUA 74.327 de scrisori, care conțineau medicamente ce se eliberează pe rețete speciale, din domeniul neuropsihiatriei.

​În total, gruparea „farmacișilor online” ar fi încasat peste 11 milioane de euro din această afacere, care s-a derulat pe parcursul anilor 2012-2017.

Cum și-au anunțat agenții americani participarea

În acest dosar, Biroul Afacerilor Internaționale a SUA a trimis, la data de 4 ianuarie 2018, o cerere prin care agenții federali de la DEA anunțau că vor participa la momentul acțiunii în acest dosar penal. Ceea ce este și mai interesant este faptul că americanii știau, în data de 4 ianuarie 2018, că în acest dosar vor avea loc și arestări, fapt care s-a petrecut vineri, 26 ianuarie 2018.

„Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Brigada Cluj, din cadrul Poliției Române și procurori români pregătesc pentru data de 25 ianuarie 2018, o operațiune coordonată, inclusiv percheziții în mai multe locuri și arestarea membrilor organizației trafic droguri Goldpharma25”, se arată în documentul oficialului american.

Departamentul Anti Drog din SUA a dat acestei operațiuni, care viza gruparea condusă de Cosmin Muntean, un participant frecvent la marșurile „Rezist”, numele de cod „Goldpharma 25”.

„Autoritățile judiciare române nu sunt independente”

Scrisoarea lui Jason E. Carter arată că „autoritățile judiciare române nu sunt independente”. Altfel cum se explică faptul că americanii știau cu trei săpătămâni înainte că vor avea loc arestări în acest dosar penal, dacă ele nu au fost dictate din altă parte. Judecătorul român care a judecat solicitarea DIICOT, de arestare a celor 11 conaționali, este de la Tribunalul Cluj și va trebui să explice dacă i s-a cerut să îi aresteze pe cei în cauză sau așa a considerat necesar, pe baza probelor de la dosar.

Americanii au cerut confidențialitate maximă

Tot în scrisoarea lui Carter se arată că este foarte importantă confidențialitatea acțiunii, care nu trebuie împărtășită nici chiar oficialilor Guvernului României. „Datorită aspectului delicat al acestei acestei anchete, a informațiilor pe care le conține, vă rugăm să păstrați confidențialitatea acestei solicitări în toate privințele, să nu împărtășiți conținutul sau subiectul acesteia cu nicio persoană particulară - inclusiv subiectul anchetei - sau cu nicio persoană oficială din Guvern, dacă nu este absolut necesar să fie avizată în scopul executării acestei solicitări”, se mai arată în scrisoare.

În plus, oficialii americani le atrag atenția celor de la DIICOT că, dacă se „răsuflă” informații, modalitatea de acțiune va trebui discutată cu agentul DEA, Stephen G. Borowski, care se află la București și poate fi contactat pe un număr de telefon, care aparține unei rețele mobile din România.

Agenții DEA, prezenți la acțiune

În documentul care se află în posesia EvZ se mai arată că procurorii DIICOT au fost cei care i-au invitat pe americani să participe la derularea acțiunii penale: „Procuratura română și Poliția Română au invitat autoritățile SUA să participe la operațiunea coordonată, să fie prezente în timpul audierilor persoanelor vizate, să înainteze procurorilor români întrebări în timpul audierilor, să fie prezente în timpul executării mandatelor de percheziție”. Americanii mai susțin că toate aceste informații le sunt necesare pentru a afla dacă românii, deja arestați, cunosc și alte informații despre derularea altor infracțiuni pe teritoriul SUA.