Evenimentul Zilei > Actualitate > Ziua Pământului, în România
Ziua Pământului, în România

Ziua Pământului, în România

Aproape 200 de ţări din lume marchează astăzi Ziua Pământului, o mişcare ecologică născută în 1970 în Statele Unite, într-o perioadă tulbure, când era pentru prima dată folosită fibra optică, când trupa Beatles scoatea ultimul album şi când murea Jimi Hendrix.

În ultimele trei decenii, Ziua Pământului a luat amploare, devenind o mişcare internaţională dedicată ecologiei şi activităţilor menite să ridice gradul de interes faţă de mediul înconjurător.
O scurtă istorie
Fondatorul acestei mişcări era senator din partea Statului Wisconsin. Gaylor Nelson a propus atunci primul marş ecologic, prin care să fie „zguduit sistemul politic şi să fie introdusă problema mediului înconjurător pe agenda naţională”.
„A fost un joc de ruletă, dar a meritat din plin”, îşi aduce acesta aminte. În anii ’70 când înflorea mişcarea hippie, majoritatea populaţiei americane se avântase într-un consum fără precedent: numărul de maşini cumpărate crescuse semnificativ şi industria americană polua serios ţara. Nimeni nu se gândise care ar fi efectele asupra mediului.
Totuşi, pe 22 aprilie, 20 de milioane de americani au ieşit în stradă să protesteze, cerând ca autorităţile să se aplece asupra mediului şi să vină cu politici sănătoase şi sustenabile.
Coordonatorul naţional al protestelor, Denis Hayes, a reuşit să mobilizeze mii de licee şi universităţi, care au protestat faţă de deteriorarea mediului înconjurător. Acum se născuse un ideal comun pentru toate micile grupuri care se opuneau uzinelor de electricitate, deşeurilor toxice provenite din fabrici, folosirii pesticidelor în agricultură, construirii de autostrăzi, distrugerii pădurilor etc.
Ziua Pământului 1970 a schimbat lumea
Astăzi, Denis Hayes este preşedinte de onoare al mişcării globale, de care se îngrijeşte organizaţia neguvernamentală Earth Day Network din Statele Unite.
Acea zi din aprilie 1970 a însemnat găsirea unui scop comun atât pentru democraţi, cât şi pentru republicani, pentru săraci şi bogaţi, dar şi pentru lideri sindicali şi patroni. Atunci s-au pus bazele uneia dintre cele mai importante instituţii în SUA, şi anume Agenţia de Protecţie a Mediului şi tot atunci au început demersurile pentru aprobarea câtorva legi cheie: legea aerului şi a apei curate şi cea a speciilor pe cale de dispariţie.
Senatorul Nelson a primit cea mai înaltă distincţie acordată civililor în statul american, Medalia Prezidenţială pentru Libertate, pentru rolul său de fondator al mişcării.
La începutul anilor ’90, un grup de lideri din ecologie, i-au cerut lui Hayes să organizeze o altă mare campanie. Atunci Ziua Pământului a mobilizat peste 200 de milioane de oameni din 141 de ţări şi a ridicat discuţiile despre mediu la nivel global.
De atunci, eforturile de luptă contra poluării şi campaniile de reciclare s-au înmulţit. Peste doi s-a organizat primul summit dedicat problemelor globale de mediu, la Rio de Janeiro.
Peste încă un deceniu, campania creştea şi on-line, adunând peste 5.000 de organizaţii din lume, ca susţinători. Demonstraţiile au devenit mai intense şi au ajuns în ţări ca Gabon, unde sute de oameni au bătut tobele prin sate.
Mesajul global era răsunător: oamenii cereau un mediu curat şi acţiuni ferme din partea guvernelor în sprijinul acestui ideal.
Mişcarea în România
La început timid, dar în ultimii ani din ce în ce mai răsunător, Ziua Pământului este marcată şi de români, prin acţiuni menite să sensibilizeze opinia publică cu privire la necesitatea protejării mediului şi a conservării resurselor naturale şi a biodiversităţii.
În marile oraşe din ţară vor avea loc activităţi dedicate Zilei Pământului, campanii, marşuri, dezbateri pe teme ecologice, proiecţii de filme, expoziţii, plantări de copaci etc.
Marşul bicicliştilor la Cluj
În această seară, de la ora 18:30, toţi clujenii pasionaţi de mersul pe bicicletă sunt invitaţi în Parcul I.L. Caragiale pentru o ediţie specială a Marşului Bicicliştilor Clujeni.
Mai multe detalii găsiţi aici. Acţiunea are rolul de a transmite autorităţilor un semnal asupra nevoii de mobilitate urbană într-un mare oraş dar şi asupra importanţei utilizării bicicletei ca mijloc cotidian de transport.
La Turda, Asociaţia Slow Food, Fundaţia de Ecologie şi Turism “Potaissa” şi Asociaţia Ecologistă Floare de Colţ vor organiza diferite ateliere educative pe teme de protecţia mediului, proiecţii de filme pe teme de protecţia mediului şi o excursie la Cheile Turzii.
Mai multe informaţii puteţi găsi aici.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: