Peste 4,2 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a decide viitorul Scoției: independență sau, în continuare, parte a Regatului Unit, așa cum este de peste trei veacuri. Referendumul a stârnit dezbateri aprinse în Marea Britanie, dar și în Europa, frământată de mișcări naționaliste și secesioniste. Chiar dacă modelul scoțian este unic în tot acest peisaj, mulți se tem că o desprindere de Marea Britanie ar da un impuls acestor curente centrifuge și poate fi, astfel, un precedent periculos.

Cele mai recente sondaje arată că tabăra „Nu”, cea pro-unionistă, conduce în continuare cu circa 52 la sută din voturi, dar lupta rămâne strânsă în condițiile unui număr ridicat de indeciși, care pot oricând înclina balanța. Pe aceștia, în număr de circa jumătate de milion, i-au vizat, ieri, apelurile furibunde lansate de liderii celor două tabere – „Da” și „Nu”.

Scoția nu e Ținutul Secuiesc

În acest context vine și avertismentul Spaniei care a atras atenția că o Scoție independentă trebuie să reia procesul de aderare la UE. Madridul speră într-o victorie a taberei „Nu” în referendumul de astăzi, pentru a descuraja mișcarea separatistă din Catalonia, care vrea un plebiscit similar pe 9 noiembrie, declarat ilegal de guvernul spaniol. „Aspirațiile la independență ale Scoției, asemeni celor ale Cataloniei, subminează spiritul european”, a subliniat ieri şeful guvernului de la Madrid, Mariano Rajoy. Spania a mai avertizat că ar putea suspenda drepturile guvernului catalan pentru a împiedica organizarea unui referendum.

Într-o analiză Stratfor dedicată implicațiilor unei eventuale independențe a Scoției, George Friedman trece în revistă focarele separatiste din Europa, printre care Ținutul Secuiesc. Diferențele între modelul scoțian și răbufnirile autonomiștilor din inima României sunt însă uriașe. În primul rând, Scoția este un stat în stat, care a ales, din rațiuni economice, să se alăture Regatului Unit acum trei secole, în cadrul căruia a funcționat autonom. Acesta este și principalul motiv pentru care guvernul central de la Londra a anunțat că va respecta votul pe care scoțienii îl vor da astăzi.

Doar un pretext

Ținutul Secuiesc, care caută autonomia, nerecunoscută de UE pe criterii etnice, este doar o regiune, parte însă a unui stat suveran, unitar și indivizibil, așa cum prevede legea fundamentală. Ținutul Secuiesc, delimitat doar etnic pe harta României, nu a avut niciodată în istorie o existență delimitată juridic. În cel mai nefericit caz, modelul scoțian poate fi folosit doar pentru propaganda internă, atât în regiunea amintită, cât și în alte zone ale Europei care caută autodeterminarea. Cel mai probabil, după Catalonia, un eventual succes al taberei pro-independență va fi folosit de liderii din Crimeea pentru a justifica referendumul controversat, din martie, prin care au decis alipirea la Rusia, dar și de separatiștii din estul Ucrainei.