Comisia Europeană a recomandat înghețarea fondurilor europene destinate Ungariei. Dacă va fi susținută prin vot de majoritatea țărilor membre, guvernul de la Budapesta nu va primi bani până când reformele asumate de Viktor Orban pentru combaterea corupției interne nu vor fi aplicate. Votul final se va da înainte de Crăciun, pe 19 decembrie, dată până la care statele Uniunii Europene sunt solicitate să-și formeze un punct de vedere pe acest subiect. Comisia Europeană a acționat, în acest sens, la presiunea Parlamentului European care a cerut o atitudine mai fermă față de derapajele lui Viktor Orban de la regulile democratice.

UPDATE: Comisia Europeană a recomandat miercuri, 30 noiembrie, îngheţarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei şi a altor 5,8 miliarde din planul de relansare. Banii vor fi deblocați abia după ce guvernul condus de Viktor Orban va aplica în mod corect reformele în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei, asumate în fața oficialilor de la Bruxelles, informează France Presse.

Statele membre au termen până la 19 decembrie să voteze cu majoritate calificată dacă sunt de acord cu propunerea Comisiei. Executivul european a considerat că măsurile puse în aplicare până acum de guvernul ungar nu sunt suficiente pentru a răspunde preocupărilor sale.

Comisia Europeană va propune statelor membre suspendarea a 7,5 miliarde de euro, fonduri de coeziune, destinate Ungariei în cadrul bugetului 2021 -2027. Măsura este propusă la presiunea Parlamentului European, iar statele membre trebuie să se pronunțe cu privire la oportunitatea acesteia până pe 19 decembrie.

Viktor Orban a eșuat în reformele angajate, la cererea Comisiei Europene, pentru eradicarea corupției din Ungaria. Oficialii de la Bruxelles consideră că demersurile guvernului Orban nu au fost suficiente pentru a debloca fondurile.

Presiunea a venit din partea Parlamentului European, mult mai exigent cu respectarea statului de drept. Cu un an şi jumătate înainte de alegeri, mulţi europarlamentari susțin apărarea statului de drept în faţa exceselor antidemocratice din UE. Iar Viktor Orban este considerat un campion al încălcărilor democrației.

Drept urmare, Comisia Europeană se pregăteşte să recomande îngheţarea a peste 13 miliarde de euro fonduri europene destinate Ungariei. Este răspunsul la problemele de corupţie identificate în această ţară. Executivul european a ales, în cele din urmă, fermitatea împotriva liderului nationalist de la Budapesta, un model și pentru mulți politicieni români din actuala guvernare.

Ungaria lui Viktor Orban, un aliat al Rusiei lui Putin

Bruxellesul a decis să acționeze în ciuda „şantajului” pe care Viktor Orban îl exercită la nivelul deciziilor europene. În ultimele luni, Budapesta a blocat mai multe dosare, inclusiv un plan comun de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina și impozitul minim pe profiturile multinaţionalelor.

Pe de altă parte, Ungaria neagă orice legătură între blocajele pe care le provoacă și chestiunea fondurilor europene. Dar se opune, de asemenea, unor noi sancţiuni împotriva Rusiei cu care menţine legături. Regimul de la Budapesta amână ratificarea aderării Suediei şi Finlandei la NATO.

Atitudinea mai mult decât binevoitoare față de Vladimir Putin și de invazia acestuia în Ucraina, dar și obiecțiile și opoziția pe care o face la aproape toate demersurile de susținere a Kievului, l-a îndepărtat pe Viktor Orban și de liderii grupului de la Vișegrad. Dacă în trecut, Ungaria se putea baza pe solidaritatea Poloniei, Cehiei și Slovaciei, acum susținerea sa este pusă sub semnul întrebării.

Anticorupție pentru fonduri europene

În aprilie, la nivelul Comisiei Europene a fost lansată o procedură destinată să protejeze bugetul european de încălcări ale statului de drept. Este o premieră pentru UE, în special din cauza „neregulilor sistematice în atribuirea contractelor publice”, a „deficienţelor” în domeniul urmăririi penale şi a luptei împotriva corupţiei.

Perspectiva de a se vedea lipsită de fonduri europene a determinat Ungaria să se angajeze că va promova un pachet de 17 măsuri care să răspundă preocupărilor Bruxellesului. Între acestea se află înfiinţarea unei „autorităţi independente” destinate să controleze utilizarea fondurilor UE, despre care se suspectează că sunt folosite pentru îmbogățirea apropiaţilor lui Viktor Orban.

Comisia Europeană consideră că reformele inițiate de Budapesta nu au fost implementate în mod satisfăcător până la data limită de 19 noiembrie. Acest termen a fost fixat de Executivul european pentru a oferi Ungariei șansa de a obține cele 7,5 miliarde de euro (aproximativ 20% din fondurile europene pe care trebuie să le primească în perioada 2021-2027).

În compensare, Comisia a decis să valideze planul de redresare post-Covid al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro. Dar a fost condiționat de respectarea a 27 de condiţii, între care și cele 17 măsuri anticorupţie, precum şi de reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei. Banii vor fi alocați, însă, doar în condițiile în care Budapesta va face dovada că a îndeplinit aceste condiții. Până atunci, nici o plată nu va fi făcută.

Parlamentul European cere măsuri ferme

Atitudinea oficialilor de la Bruxelles, până de curând conciliantă, s-a schimbat la presiunea Parlamentului European. Comisia şi-a înăsprit poziţia, sub influența europarlamentarilor, reuniţi în plen săptămâna trecută, în mare parte partizani ai severităţii față de Viktor Orban. În cazul deblocării fondurilor, Comisia a fost amenințată cu o moţiune de cenzură, în special de către grupul Renew Europe (centrişti).

În aceste condiții, negociatorul maghiar Tibor Navracsics a denunţat o „enormă presiune politică” a Parlamentului European.

Acum, rămâne să vedem dacă linia dură inițiată de Parlament va fi urmată de statele membre care trebuie să decidă cu o majoritate calificată, 15 ţări din 27, reprezentând cel puţin 65% din totalul populaţiei UE. O reuniune a miniştrilor economiei şi finanţelor este prevăzută pentru 6 decembrie. Dacă ţările scandinave şi Benelux sunt în mod tradiţional severe cu privire la statul de drept şi problemele anticorupţie, alte state din estul şi sudul Europei ar putea fi mai reticente la măsura blocării fondurilor.

Ungaria trece prin momente dificile

Lipsită de susținerea Comisiei, Ungaria este pradă unei inflaţii galopante şi unei monede (forintul) în cădere liberă. Economia se prăbușește, iar nivelul de trai este în scădere. Viktor Orban face față din ce în ce mai greu situației, în ciuda măsurilor populiste pe care le adoptă.

Guvernul său va folosi probabil toate căile de atac posibile împotriva acestei măsuri, în special în faţa justiţiei UE. De asemenea, ar putea cere ca această chestiune să fie tranşată la următorul Consiliu European, programat pentru 15-16 decembrie, după cum relatează AFP.