Evenimentul Zilei > Actualitate > Zeci de mii de sticle din plastic cu apa sfintita
Zeci de mii de sticle din plastic cu apa sfintita

Zeci de mii de sticle din plastic cu apa sfintita

Desi vremea e mai degraba primavaratica, credinciosii vor respecta cu sfintenie traditiile.

Sarbatoarea de astazi a fost pregatita in cele mai mici amanute, la loc de cinste aflandu-se, dupa slujbele cuvenite, momentul aruncarii crucii in apa.

Mii de constanteni sunt asteptati in Portul Turistic Tomis pentru a participa la slujba de sfintire a apelor marii oficiata de arhiepiscopul Teodosie. Mai multe cisterne au fost aduse de pompieri, apa fiind varsata in imense butoaie din lemn.

Dupa ce apa a fost sfintita, peste 120 de militari si jandarmi au inceput sa umple zeci de mii de recipiente din plastic de o jumatate de litru. Pana astazi dimineata, la ora 6.00, au fost umplute 70.000 de PET-uri care vor fi oferite credinciosilor aflati in port sau in fata catedralei.

De asemenea, mai multe butoaie cu apa sfintita vor fi transportate pe arterele principale ale orasului, in care trase de boi si magari, pentru localnicii care nu ajung la slujba din port. Evenimente similare vor avea loc si in localitatile constantene de la Dunare.

In comunele Mihail Kogalniceanu, Ciobanu, Mircea Voda si la Harsova, localnicii participa la botezul cailor. La Galati si Braila vor avea loc slujbe de sfintire a Dunarii.

Dupa slujba episcopului Casian Carciun al Dunarii de Jos va urma ceremonia de aruncare a crucii de lemn, Crucea Sfanta, pe care mai multi temerari vor incerca sa o aduca la mal.

Direct de la izvoarele din munti

Sute de turisti vor avea parte de o slujba speciala, in statiunea turistica Straja, din judetul Hunedoara, cand parintele Daniel, staretul schitului Straja, le va imparti apa sfintita adusa de la izvoarele din munte.

La eveniment sunt asteptati sute de oameni care s-au obisnuit sa urce pe jos cativa kilometri pana la schitul de la cota 1500 de metri.
Si anul acesta, apa care va fi sfintita provine de la izvorul paraului Straja, aflat la 1800 de metri altitudine, si va fi adusa de salvamontisti, in butoaie, pe schiuri, cu akiile, iar dupa slujba, la crucea ridicata in munte va fi impartita credinciosilor. (Marius Mitrache, Marian Pavalasc)

SARBATOARE

Botezul lui Iisus Hristos

Botezul Domnului,  denumit popular si Boboteaza, sarbatoreste botezul lui Iisus Hristos. Este sarbatoarea care incheie, alaturi de Sfantul Ioan (7 ianuarie), perioada celebrarii nasterii Mantuitorului. Sarbatoarea se mai numeste Epifanie, adica Aratarea lui Dumnezeu si Mantuitorului in lume.

Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma mare se savarseste de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in fiecare zi de 1 a lunii, iar in case, oricand cer credinciosii.

Agheasma mare se face atat in ajunul Bobotezei, cand se sfinteste apa cu care preotii boteaza apoi casele crestinilor, cat si in ziua de 6 ianuarie, dupa liturghie, cand se sfinteste apa pe care o iau crestinii la casele lor pentru tot anul.

Se spune ca apa sfintita de Boboteaza se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramane proaspata, curata si placuta la gust, de parca ar fi fost scoasa de curand din izvor.

Biserica Ortodoxa Romana ii sfatuieste pe credinciosi sa pastreze agheasma intr-un vas curat si la loc de cinste si sa guste din ea pe nemancate si cu multa cuviinta in zilele de ajunare si de post sau cu ocazia marilor sarbatori, dupa ce vin de la biserica.

Se obisnuieste ca oamenii sa bea din agheasma mare timp de opt zile in sir, din ajunul Bobotezei pana la incheierea praznicului, adica pana pe 13 ianuarie.

Dupa aceea, ea se poate lua numai dupa spovedanie. Credinciosii si preotii cred ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in Iordan. (Florian Bichir)

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: