Votul diasporei și alegerile prezidențiale: salvare sau penalizare

Denis Cenușă
19 martie 2024, 15:16

Denis Cenusa / sursa foto: Twitter

Votul diasporei și alegerile prezidențiale: salvare sau penalizare. Conform estimărilor neoficiale, circa 1/3 din populația țării sau peste 1 milion de moldoveni se află în afara țării, iar dintre aceștia peste 50% în statele UE. Datele Biroului Național de Statistică de la Chișinău indică că, în ianuarie 2023, populația constituia 2.5 milioane de locuitori.

Circa 2.2 milioane de cetățeni moldoveni nu au participat la alegerile locale

La alegerile locale din noiembrie 2023, din cei 3.3 milioane de cetățeni eligibili să participe la vot, doar circa 1.1 milion de persoane s-a prezentat la secțiile de votare sau 41% din alegătorii înregistrați. Cu alte cuvinte, circa 2.2 milioane de cetățeni moldoveni nu au participat la alegerile locale, iar una din cauzele ratei scăzute de participare pare să fie faptul că votanții înregistrați în țară se află peste hotare, alcătuind diaspora.

Performanța electorală a guvernării în frunte cu Partidul Acțiune și Solidaritate la alegerile locale din 2023, care a înregistrat aproape 300.000 de voturi, a semnalat că nivelul de nemulțumire a populației a atins cote ridicate. Astfel, se poate deduce că în ultimii 3 ani, PAS a pierdut încrederea a circa 200 de mii de alegători din țară.

Această cifră rezultă din comparația cu datele acumulate de PAS la alegerile legislative anticipate din 2021, când formațiunea a obținut în jur de 775 mii de voturi, aproape 525 mii de voturi provenind din interiorul țării, iar în jur de 200.000 de voturi - din diasporă. Din aceste motive întemeiate, miza pe votul din diasporă este atât de mare pentru PAS și Maia Sandu.

Iohannis anunță premierul doar după alegerea conducerii Parlamentului. PNL renunță la aproape tot. Update

Un ciclon polar lovește România exact înainte de Crăciun

În aceste sens, pentru a asigura o participare sporită a diasporei la alegerile prezidențiale din 2024, guvernarea a planificat organizarea unui referendum pro-UE în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Data scrutinului prezidențial încă urmează să fi stabilită de către legislativ. Dar constrângerile legale și calendaristice ale actualului mandat prezidențial nu permit desfășurarea scrutinului mai târziu de sfârșitul lunii octombrie 2024.

Către cine va merge votul diasporei

Încă din primăvara anului trecut, președintele Maia Sandu și-a concentrat discursul politic pe plan intern și extern pe necesitatea de a consolida și proteja vectorul european al țării împotriva riscului de a fi deturnat de Rusia și forțele pro-ruse. Articularea acestui mesaj nu este deloc accidental, ci reprezintă o reacție logică la deciziile pozitive ale UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova, adoptată în decembrie 2023.

În orice caz, referendumul propus nu are nicio utilitate practică pentru procesul de aderare europeană, deoarece Republica Moldova nici măcar nu a început negocierile de aderare. Cu toate acestea, semnificația referendumului este alimentată de informațiile serviciilor secrete moldovenești, care au declarat că s-ar intensifica riscuri hibride din partea Rusiei orientate împotriva referendumului pro-UE.

Deja devine evident că viitoarea campanie electorală a Maiei Sandu în vederea obținerii celui de-al doilea mandat se va construi în jurul consolidării și apărării vectorului european al țării. În acest sens, diaspora care locuiește preponderent în Occident ar putea fi chemată să se mobilizeze pentru a salva soarta referendumului, iar, în paralel, pentru a o vota din nou pe Maia Sandu care l-a propus. Totodată, pregătirile pentru viitorul referendum permit guvernării să distragă atenția de la criticile interne legate de neajunsurile reformei justiției sau de impasul social-economic cu care se confruntă economia și populația.

Votul geopolitic al diasporei

Pe lângă faptul că referendumul ajută guvernarea să mobilizeze votanții pro-UE în interiorul țării, obiectivul global al acestuia pare să fie impulsionarea votului în diasporă. Nu este cert faptul că, amenințările legate de agresiunea rusească împotriva Ucrainei, pe care le invocă frecvent Maia Sandu, pot avea efecte motivaționale robuste pentru a asigura o prezență ridicată la vot în rândul cetățenilor moldoveni aflați peste hotare. De asemenea, la patru ani distanță de scrutinul din 2024, nu există semne de intenții ale diasporei de a se autoorganiza pentru a aduna voturi pentru Maia Sandu.

Pe o parte, lipsește percepția unui risc iminent cu privire la schimbarea vectorului european. Opoziția folosește tactica ambiguității în manifestarea preferințelor sale externe pentru a se proteja. Orice aluzie la adoptarea unei orientări pro-ruse expune partidele de opoziție la riscurile de a fi declarate amenințare națională și excluse din competiția electorală. Candidații cu șanse reale, precum liderul Socialiștilor Igor Dodon, primarul de Chișinău Ion Ceban sau fosta guvernatoare a Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, fie se pronunță în favoarea unei politici multi-vectoriale sau optează pentru integrarea europeană.

Tabloul politic din 2024, complet diferit de cel din 2020

Pe de altă parte, constelația politică din Republic Moldova arată complet diferit în 2024 față de anul 2020, când Maia Sandu și formațiunea sa erau în opoziție față de Igor Dodon, asociat cu un vector pro-rusesc de orientare a țării. În prezent, Maia Sandu reprezintă exponentul guvernării, care deține monopolul efectiv asupra puterii în stat.

Acest lucru o expune pe Maia Sandu unui vot de protest din partea votanților pentru orice ineficiență a guvernării. Anume această corelație negativă dintre rezultatele guvernării și credibilitatea Maiei Sandu pot determina membrii diasporei să-și revizuiască opinia despre participarea la alegeri. Dacă vor prevala sentimentele de nesatisfacere, atunci voturile obținute din partea diasporei ar putea fi în descreștere (Vezi Tabelul de mai jos).

Ca să asigure continuarea mandatului, guvernarea trebuie să prevină repetarea rezultatelor din 2016, când Maia Sandu a pierdut în fața lui Igor Dodon, cu un rezultat de 138 mii de voturi, obținute din partea diasporei, în turul doi al scrutinului. Cu alte cuvinte, mandatul actualului președinte poate fi prelungit dacă un minim de 243 mii de voturi poate fi obținut în urma votului din diasporă, precum s-a întâmplat în anul 2020.

Tabel. Rata de participare a diasporei la alegerile prezidențiale din Republic Moldova, anii 1996, 2016 și 2020

1996 2016 2020 Turul I Turul II Turul I Turul II Turul I Turul II 3072 4295 67,205 138,720 150,022 263,177

Sursa: Date compilate de către autor cu referință la Alegeri.md

Efectele votului prin corespondență dorit de Maia Sandu

Un al instrument de stimulare a votului din diasporă ar putea deveni votul prin corespondență, pe care PAS ar vrea să îl folosească în calitate de proiect de pilotare pentru reprezentații diasporei moldovenești din SUA și Canada. Acest tip de vot are putea ajuta sub 100 mii de cetățeni moldoveni aflați exclusiv în America de Nord să voteze la alegerile prezidențiale din 2024.

Critica principală legată de această inițiativă constă în caracterul discriminatoriu de aplicare geografică selectivă a votului prin corespondență, ceea ce contravine Articolului 142 din Constituția Republicii Moldova cu privire la alegerea președintelui în baza unui vot universal, direct, secret, liber exprimat și egal.

Interesul guvernării de a atrage votul diasporei ar putea avea loc în mare parte prin promovarea necesității de a proteja referendumul pro-UE împotriva imixtiunilor maligne ale Rusiei. Iar determinarea PAS de a maximiza votul din diasporă este demonstrată de intenția de a testa votarea prin corespondență în SUA și Canada.

Scenariile majore care se pot derula în raport cu rata de participare a moldovenilor din străinătate și respectiv a acordării unui vot favorabil Maiei Sandu țin cont de impactul proceselor politice din Republica Moldova și cel al intervenției actorilor externi.

Scenariul 1. Stagnarea votului din diasporă și o participare la nivelul anului 2020.

Promovarea referendumului pro-UE și a votului prin corespondență ar putea fi instrumente politice suficiente pentru a determina ieșirea diasporei la vot ca în anului 2020, cu aproximativ 263,000 de voturi. Dacă oponentul Maiei Sandu va fi un politician cu o agendă geopolitică tolerabilă, atunci acest scenariu riscă să nu se materializeze. În lipsa unui risc iminent pentru vectorul extern al țării, motivația diasporei va fi redusă.

Scenariul 2. Penalizarea PAS și repetarea anului 2016.

Orice multiplicare sau amplificare a cazurilor prin care diaspora se simte amenințată de acțiunile guvernării PAS la nivel de politici fiscale, vamale, etc. poate deveni motiv serios pentru a nu vota. În asemenea circumstanțe, participarea diasporei ar pute ajunge între 67,000 și 140,000, iar referendumul și votul prin corespondență nu vor putea compensa sentimentele negative ale diasporei.

Scenariul 3. Depășirea ratei de participare din anul 2020 și acumularea a peste 300 mii de voturi în diasporă.

Orice scenariu ce poate spori numărul voturilor din diasporă are o probabilitate mai redusă, cu excepția cazurilor când intervin factori interni și/sau externi legați de amenințări grave. Apariția unor crize interne în raport cu regiunea transnistreană sau Găgăuzia sau riscurile de apropiere a forțelor militare ruse de regiunea Odessa în Ucraina pot deveni evenimente de anvergură capabile să mobilizeze diaspora moldovenească.