Vot cu scandal în Parlament. Juristul olandez Herman von Hebel, cu o nouă misiune la Chişinău

Parlamentul Republicii Moldova/ Sursa foto: captură

Republica Moldova. Herman von Hebel și Bernard Lavigne au fost desemnați membri ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor cu votul deputaţilor din majoritatea parlamentară, constituită de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

Procesul de votare a celor doi candidaţi a avut loc în timp ce opoziţia a blocat tribuna Parlamentului şi i-au huiduit pe cei din majoritatea parlamentară.

Protestul opoziţiei a fost provocat de desemnarea repetată a lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a procurorilor, la o zi după ce deputații PAS au aprobat un amendament care permite ca membrii comisiilor propuși de partenerii externi să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, în loc de 61.

Săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Amintim că Herman von Hebel a fost preşedintele Comisiei de evaluare a candidaţilor pentru organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, iar activitatea sa în Republica Moldova a atras critici dure după ce în spaţiul public au apărut informaţii că expertul ar avea probleme de integritate.

Sesizare la Curtea Constituţională şi huiduieli de la tribuna Parlamentului

Deputaţii din opoziţie au anunţat că, după ce la 5 martie Parlamentul a votat amendamentul care permite ca membrii comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, în aceeaşi zi fiind promulgat de preşedinta Maia Sandu, au sesizat Curtea Constituţională.

Chiar de la începutul şedinţei, deputatul Blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a solicitat ca acest subiect să fie exclusn din ordinea pe motiv că a fost sesizată Curtea Constituțională.

„Am încercat să facem un procedeu foarte important pentru Republica Moldova – procesul de Vetting. Acest lucru s-a bazat pe o lege. Astăzi lucrurile s-au îmbunătățit, dar încă este departe de perfecțiune și noi trebuie să continuăm cu acest process. Acum am ajuns într-un blocaj datorită unor argumente nefondate”, a declarat în replică deputatul Vasile Grădinaru.

Fracţiunea parlamentară a Partidului Nostru a propus ca desemnarea membrilor Comisiei de Vetting a procurorilor să se facă prin două proiecte de hotărâri separate, pentru a evita asumarea unei responsabilități reale pentru fiecare candidatură în parte. Dar şi această solicitare a fost respinsă.

În cele din urmă, deputaţii PAS au votat pentru cei doi candidaţi, în timp ce erau huiduiţi de opoziţie.

Critici în adresa majorităţii parlamentare

Societatea civilă, experţi şi jurnalişti din diferite tabere au criticat dur modificarea legii şi desemnarea la galop a lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor.

„Modificarea legislativă a fost promovată în regim accelerat, fără consultări publice reale și prin introducerea unui amendament într-un proiect de lege cu alt obiectiv. În același timp, argumentul urgenței invocat pentru adoptarea schimbării nu este demonstrat juridic, iar cadrul legal existent conține deja mecanisme menite să prevină eventualele blocaje în activitatea comisiilor de evaluare.

Majoritățile calificate (61 de voturi) în procedurile parlamentare sunt menite să încurajeze consensul politic în cazul unor instituții sensibile.

Modificarea regulilor, prin reducerea numărului de voturi la 51, fără eforturi reale de construire a acestui consens riscă să afecteze încrederea publică și internațională în reforma justiției și în angajamentele autorităților privind cooperarea cu societatea civilă”, se arată într-o declaraţie comună, semnată de Centrul de Resurse Juridice (CRJM), Asociația Promo-LEX, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Amnesty International Moldova, Transparency International - Moldova, Centrul Contact și Fundația Soros Moldova.

„Am așa un sentiment ca în Moldova se naște un nou sport național: datul cu stangul în dreptul prin amendamente legislative născute, aprobate și promulgate cu intrare în vigoare peste noapte (cam 24 ore).

Nu mai este nimic de adăugat, voi face un îndemn adresat celor cu ideea și cu făcutul: asumați-vă răspunderea și consecințele, care nu se vor sala așteptate! Acestea vor lovi exact acolo unde doare cel mai tare- încrederea cetățenilor!!!”, a declarat experta în domeniul justiţiei, Angela Popil, membră a Consiliului Uniunii Avocaţilor din Moldova.

„Cel mai deranjant lucru e altceva. Prin modul în care s-a procedat azi, Parlamentul a transmis un mesaj clar: când consensul e greu de obținut, îl eliminăm din ecuație. Asta nu e reformă, e reflexul unei majorități care preferă să schimbe regulile jocului, decât să joace după ele.

Iar dacă această logică devine practică curentă, atunci orice garanție din orice lege poate fi golită de conținut printr-un amendament strecurat la momentul potrivit. Nu mai reformăm justiția, o ajustăm la nevoile momentului. Justiția încă poate fi reformată 50 de ani înainte. Unde să ne grăbim?”, a scris pe Facebook avocatul Promo-Lex, Vadim Vieru.

Deputaţii PAS l-au apărat pe Herman von Hebel

Pe de altă parte, deputaţii PAS au încercat să se justifice, spălând imaginea lui Herman von Hebel. „ „Astăzi noapte am citit toate hotărârile Comisiei de Vetting pe care a condus-o şi nu am găsit neregul”, a susținut Vasile Grădinaru în şedinţa Parlamentului.

„Am citit opinia colegilor din societatea civilă. Nu am văzut un argument care sunt pretențiile la candidat. Am citit foarte atent. (...) Noi avem un mandat foarte limitat, noi trebuie să ne mișcăm repede, reforma este întârziată”, a declarat Grosu.

Deputata Victoria Belous a declarat în Parlament că este vorba de o tentativă de blocare a procedurii de Vetting. „Avem oameni care umblă de zece ani în instanţă în căutarea adevărului. Procurori care au arestat oameni, au pus în închisoare businessmani, doar de dragul de a le închide afacerile. Şi oameni care sunt târâţi prin instanţe. Toate acestea se întâmplă acum în Republica Moldova. Dar de ce? Pentru că nui nu facem ordine în sistem”, a declarat deputata.

Cum a ajuns Herman von Hebel să fie criticat în Republica Moldova

Despre pretinsele probleme de integritate ale lui Herman von Hebel a scris Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) în martie 2024, pe când acesta era președinte al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor - Comisia Pre-Vetting.

Autorii anchetei au arătat că acesta a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018,în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga.

„Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse”, se menţionează în ancheta CIJM.

Autorii investigaţiei au pus la îndoială şi activitatea olandezului în Republica Moldova. Este vorba despre audierea de către Herman von Hebel a părinților unui magistrat despre munca la negru în Italia.

Pe de altă parte, Comisia pre-Vetting condusă de Herman von Hebel ar fi promovat persoane cu probleme grave de integritate şi chiar cu dosare penale. Astfel fiind pusă sub semnul întrebării corectitudinea deciziilor adoptate de Comisie.