Volodimir Zelenski vrea discuții față în față cu Putin. Rusia răspunde însă cu și mai multe bombardamente

Volodimir Zelenski vrea discuții față în față cu Putin. Rusia răspunde însă cu și mai multe bombardamente

Președintele Ucrainei a declarat din nou că vrea o întânire cu liderul de la Kremlin pentru a negocia încheierea războiului. Față de pretențiile teritoriale ale Rusiei, Zelenski a declarat că Ucraina ar prefera să fie "distrusă" decât să se predea.

Președintele ucrainean continuă să creadă în negocieri pentru a pune capăt războiului. Sau cel puțin așa spune el. Într-un interviu difuzat marți dimineață, Volodimir Zelenski a declarat încă o dată că este gata să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin. , dacă acesta va fi de acord să negocieze direct cu el. Șeful statului ucrainean a declarat pentru prima dată că este deschis pentru "a încerca să abordeze tot ceea ce supără și nemulțumește Rusia", inclusiv Crimeea și Donbasul. Potrivit acestuia, Ucraina ar prefera să fie "distrusă" decât să se predea.

"Problema Crimeei și a Donbasului este o poveste foarte dificilă pentru toată lumea". Sunt necesare "garanții de securitate" și încetarea ostilităților, apoi, "odată cu ridicarea acestei blocade, să vorbim", a spus președintele ucrainean înainte de a adăuga că poporul ar trebui, prin referendum, "să decidă asupra anumitor forme de compromis" încheiat cu Rusia, scrie Le Figaro.

Ca răspuns, Kremlinul a declarat că discuțiile în curs cu Kievul nu au fost suficient de "substanțiale". "Se desfășoară un anumit proces de negocieri, dar ne-am dori să fie mai energic", a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, regretând și "lentoarea" negocierilor. În ultimele săptămâni au avut loc mai multe runde de discuții fără a duce la măsuri concrete.

Moscova acuzată de rea-credință

Mai multe țări occidentale, inclusiv Franța, au acuzat Moscova că poartă aceste discuții cu o anumită rea-credință, chiar cu "cinism". Washingtonul chiar îl suspectează pe Vladimir Putin că vrea să joace escaladarea. Astfel, Joe Biden și-a acuzat omologul său rus că este "pus la zid" și, prin urmare, pe punctul de a folosi arme chimice și biologice.

Moscova a sugerat că Ucraina le are, ceea ce este "un semn clar că se gândește să folosească aceste două tipuri de arme", a estimat președintele american, Joe Biden, pentru care Vladimir Putin este deja "un criminal de război". Pentru Moscova, aceste declarații "nedemne" au adus relațiile ruso-americane "în pragul rupturii" .

Frustrare pentru armata rusă

O mânie care ascunde dificultățile întâmpinate de armata rusă la sol, unde, potrivit mai multor experți, tinde acum să ia poziții de apărare, mai ales la nord de Kiev, dar și în jurul Harkovului. Această strategie este însoțită de bombardamente intense. Marți dimineață, s-au auzit mai multe explozii puternice în capitala sub asediu.

Un think-tank american, Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), a avertizat, de asemenea, că rușii "se pregătesc să desfășoare mai multă" artilerie în jurul Kievului, pe care încă nu au reușit să îl încercuiască, "respinși de o rezistență ucraineană acerbă". Parisul consideră că, pentru a-și consolida forțele, Rusia ar putea atrage Belarusul în conflict.

La rândul său, armata ucraineană a asigurat pe Facebook că armata rusă și-a "întărit prezența în spațiul aerian al Ucrainei", precum și tirurile de rachete. Din surse franceze, confirmăm tragerea a cinci sau șase rachete hipersonice Kinjal, revendicate în acest weekend de Moscova, în "scopul demonstrației de forță" .

Mariupol sub asediu

Forțele invadatoare își concentrează eforturile și asupra orașuluiMariupol. Situația din acest port asediat pare din ce în ce mai disperată, deoarece Moscova rămâne surdă la cererile Kievului pentru evacuarea a aproximativ 200.000 de civili încă blocați acolo. Plecările se fac doar cu țârâita.

Un convoi de 15 autobuze, cu 1.114 persoane la bord, majoritatea femei și copii, urma să părăsească orașul marți. Într-un comunicat de presă, un ales local estimează "că infrastructura orașului a fost distrusă în proporție de 80%". În Herson, un oraș din sudul Ucrainei aflat acum sub ocupație rusă, viața de zi cu zi devine și ea mai dificilă. Cei aproximativ 300.000 de locuitori, care manifestă împotriva ocupantului, nu au alimente și medicamente.