La mai puțin de trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia din 24 februarie, cei doi vecini nordici par gata să inverseze politicile de nealiniere militară care datează de mai bine de 75 de ani în Finlanda și de peste două secole în Suedia. În acest context, Vladimir Putin a adoptat, luni, o poziție destul de rezervată față de intrarea Finlandei și Suediei în NATO.

Cererea anticipată a Suediei și Finlandei de aderare la NATO „nu reprezintă o amenințare” pentru Rusia, dar poate „declanșa un răspuns”, a declarat luni președintele Vladimir Putin la summit-ul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Cele două țări nordice au făcut pași istorici spre aderarea la blocul militar condus de SUA în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, invocând nevoia de a-și garanta securitatea împotriva temutei agresiuni ruse.

Vorbind la summit-ul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) de la Moscova, Putin a spus că, deși Rusia „nu are probleme” cu nicio țară, extinderea infrastructurii militare a NATO pe teritoriul lor poate „declanșa un răspuns”.

Putin a explicat ce poate declanșa un „răspuns”

Vladimir Putin a dorit să spună doar atât: „Ce fel de răspuns va fi, vom decide în funcție de amenințările care ne sunt create”. Liderul de la Kremlin a remarcat că „politica expansionistă” a NATO, care a determinat alianța „să-și depășească granițele geografice preconizate”, justifică Kremlinul să urmărească îndeaproape situația.

Rolul NATO a fost evidențiat și în declarația colectivă emisă de CSTO: „Dându-ne seama de responsabilitatea noastră de a asigura o pace durabilă în regiunea Eurasiatică, subliniem importanța detensionării tensiunilor de pe continent și reafirmăm disponibilitatea noastră pentru cooperarea practică cu NATO”, se spune în declarație.

Rusia a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, după ce cererile sale către NATO și Statele Unite de a interzice definitiv Ucrainei să adere la alianță și de a opri expansiunea NATO în ceea ce Moscova vede ca sfera sa de influență au fost refuzate.

Scopul întâlnirii liderilor din alianță la Moscova

Dacă extinderea NATO va fi însoțită de amplasarea de infrastructuri militare pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacționeze, a mai declarat Putin. Mai mult, liderul de la Kremlin a mai subliniat că Rusia trebuie să fie atentă la ceea ce el a descris drept planurile alianței militare conduse de SUA de a-şi spori influența globală.

Liderii colegilor membri ai CSTO Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan s-au reunit la Moscova pentru summitul de luni, care a coincis cu aniversarea a 30 de ani de la înființarea alianței militare conduse de Rusia. Într-un segment televizat al summit-ului, Putin a mai propus acordarea Comunității Statelor Independente (CSI) a statutului de observator permanent al CSTO. Alianța CSI include toate statele membre CSTO, precum și Azerbaidjan, Moldova și Uzbekistan.

Potrivit sondajelor recente, numărul finlandezilor care doresc să se alăture alianței NATO a crescut la peste trei sferturi față de nivelul observat înainte de războiul din Ucraina. În Suedia a crescut, de asemenea, dramatic, la aproximativ 50 la sută şi cu aproximativ 20 la sută împotrivă, informează themoscowtimes.