Relațiile Rusiei cu aliații tradiționali din Europa încep să se degradeze, aceștia din urmă pierzându-și încrederea în capacitățile lui Vladimir Putin de a gestiona noile realități geopolitice. Analiștii sunt de părere că ultimele mutări ale Kremlinului, precum detașarea armelor nucleare tactice în Belarus, indică faptul că Moscova este pe cale să-și piardă susținătorii și apelează la intimindare pe față.
Vladimir Putin a anunțat că va detașa arme nucleare tactice în Belarus. Printr-o astfel de mutare, Kremlinul se va considera îndreptățit – dat fiind importanța acestora – să se implice și în treburile statului vecin. Analiștii se tem că, astfel, va avea o justificare pentru a interveni, cu forțe militare, împotriva oricărei revolte care vizează regimul Lukașenko.
Transferul armelor nucleare era de așteptat, dat fiind că în urmă cu aproape un an, regimul de la Minsk a stabilit prin Constituție că va putea găzdui astfel de armament pe teritoriul său. Pentru Occident, anunțul lui Vladimir Putin are un rol de intimidare, mutând amenințarea nucleară mai aproape de capitalele Lumii libere. Odată desfășurate, astfel de arme ar amenința o porțiune apreciabilă a continentului, de la statele baltice, în nord, până la România și Republica Moldova, în sud-est.
În spatele acestei acțiuni de intimidare, sunt de părere analiștii consultați de publicația The Telegraph, se află și teama lui Vladimir Putin că-și pierde influența asupra statelor care până de curând i-au fost apropiate și au reprezentat vocea sa în Europa. Astfel, în opinia experților, Putin devine din ce în ce mai paranoic, observând că vechii aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului.
Belarus, ostatic nuclear al Moscovei
Kremlinul a transmis un mesaj clar, prin anunțul făcut, Având arme nucleare în Belarus, Rusia se va simți îndreptățită să reprime orice revoltă împotriva regimului Lukașenko. Așa cum a sesizat și secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, Belarus a devenit un „ostatic nuclear” al lui Putin.
Prin această decizie, Rusia își încalcă propriile reguli ale poziției antiamericane pe termen lung. Vladimir Putin a susținut întotdeauna că Rusia și-a retras armele nucleare de pe teritoriul fostelor state sovietice, încă din anii '90, demonstrând bună credință, în vreme ce SUA menține armament nuclear pe teritoriul statelor occidentale.
Acum, lucrurile s-au clarificat, iar o astfel de susținere nu mai are rost. După atrocitățile comise în Ucraina, care au invadat spațiul public, Moscova nu mai are motive să se prefacă. Mai ales că și alte state, asupra cărora își exercita influența au început să-și reconsidere poziția.
Statele din sfera de influență a Moscovei se detașează
Manifestațiile de amploare din Georgia, din ultimele săptămâni trebuie să fi provocat îngrijorare la Kremlin. Până în prezent, guvernul georgian a pracitcat o echilibristică între Rusia și Occident, urmărind aderarea la UE, dar strângând relațiile economice cu Moscova.
Luna aceasta guvernul georgian a fost obligat, de protestele stradale să renunțe la un proiect de lege care ar fi afectat entitățile finanțate din străinătate. Societatea civilă a considerat că este o tentativă de a apropia Georgia și mai mult de Rusia. Protestele au fost reprimate cu duritate de polițiști, iar diplomații occidentali se întreabă dacă tulburările nu vor duce la apariția unei mișcări revoluționare pro-vestice similare cu revolta Maidan din Ucraina.
Pe de altă parte, Rusia și-a pierdut influența în UE, analizele indicând că partidele politice s-au solidarizat din ce în ce mai mult în susținerea Ucrainei, în ciuda diferențelor ideologice. Cel mai bun exemplu este Italia, în acest sens.
Victor Orban își redefinește poziția
Premierul ungar Viktor Orbán, un apropiat al lui Vladimir Putin, susținătorul politicii Kremlinului de până mai ieri, a început să-și schimbe poziția. Sub presiunea Uniunii Europene, confruntat cu o criză economică dură. Viktor Orban a declarat recent că schimbarea realităților geopolitice ar putea impune o modificare a poziției sale.
Și alte state, precum Serbia, candidat la Uniunea Europeană, încep să vadă în relația cu Rusia un obstacol pe traseul lor viitor. Serbia, cel mai mare aliat ideologic al Kremlinului din Europa, pare gata să se limiteze de influența rusă. Sprijinul popular pentru politica lui Vladimir Putin rămâne puterni, dar politicienii de la Belgrad încep să înțeleagă că apropierea de Rusia pune în pericol viitorul european al țării.
Un acord mediat de Occident între Serbia și Kosovo, micuțul stat separatist pe care Serbia și Rusia nu-l recunosc, pare a fi agreat. E posibil, de asemenea, ca guvernul sârb să pregătească, în mod subtil, populația pentru o eventuală decizie de adoptare a sancțiunilor contra Rusiei. Ministrul de Externe Ivica Dačić a admis că Serbia ar putea sancționa Rusia, dacă inacțiunea în acest sens ar ajunge, la un moment dat, să aibă consecințe grave asupra Serbiei.
Moscova își pierde aliații europeni
Războiul din Ucraina a dinamitat orice construcție menită să sporească influența Rusiei în Europa de Est. Cetățenii statelor estice au început să rememoreze momentele istorice în care regimurile comuniste erau impuse cu ajutorul tancurilor sovietice. Iar pe măsură ce războiul se lungește, iar victoria Kremlinului întârzie, tot mai mulți politicieni și cetățeni din țări precum Serbia și Georgia vor dorit să se elibereze de influența sufocantă a Rusiei.
Greșeala straregică pe care a făcut-o Vladimir Putin, invadând Ucraina a dus la extinderea NATO, dar și la distrugerea sistemului de control pe care Moscova îl exercita asupra Europei prin livrările de energie. Încet dar sigur, Vladimir Putin își pierde și ultimii aliați pe care îi mai avea. Iar amplasarea armelor nucleare în Belarus reprezintă o tentativă disperată menită să împiedice ca ultimul său aliat, cel mai apropiat, să se revolte.