Populația transnistreană ar trebui să își decidă singură viitorul, a declarat ieri președintele rus Vladimir Putin. Afirmațiile sale nu sunt deloc întâmplătoare, ci sunt bine sincronizate cu evenimentele din regiunea separatistă care, miercuri, a cerut din nou Moscovei să îi recunoască independența. Mesajul liderului de la Kremlin este un avertisment ferm dat Republicii Moldova, angajată pe traseul pro-european.

Precedentul Crimeii

„Transnistria are o populație de peste jumătate de milion, iar oamenii au puternice atitudini proruse. Mulți sunt cetățeni ruși. Oamenii au propriile convingeri referitor la modul în care să-și construiască viitorul, soarta. Aceasta nu este altceva decât o manifestare a democrației, dacă le vom permite să facă după cum doresc”, a declarat Putin. Liderul rus a făcut astfel referire la referendumul din 2006 în care peste 97 la sută dintre participanți au votat pentru independența regiunii și anexarea sa ulterioară la Federația Rusă. Putin face astfel o paralelă între referendumul din Crimeea, din martie, în urma căreia peninsula a fost încorporată Rusiei și plebiscitul din Transnistria. Moscova nu s-a pronunțat încă în privința cererii lansată miercuri de Tiraspol, dar Putin a cerut Republicii Moldova și Ucrainei să ridice blocada economică impusă regiunii separatiste, punând indirect o condiție pentru ignorarea apelului lansat de secesioniștii de pe Nistru.

„Situație gravă”

Analiștii moldoveni au tradus declarațiile lui Putin privind Transnistria drept un avertisment dat Chișinăului că răspunsul la problema integrității sale teritoriale se găsește doar la Moscova. „În momentul în care are anumite interese, au loc provocări, iar Rusia acționează să vadă cum va reacționa Moldova. Rana este deschisă și doar de Rusia depinde pansamentul și dacă această rană se va închide. În cazul în care acest pansament va fi scos, va începe hemoragia de proporții. Autoritățile trebuie să înțeleagă gravitatea problemei și să găsească remedii noi, și cât mai urgent”, a declarat pentru EVZ Moldova analistul Anatol Țăranu.

Sprijin pentru Tiraspol

Pe de altă parte, politologul Oazu Nantoi susține că, prin remarcile sale, Putin vrea să reafirme sprijinul Moscovei pentru regiunea separatistă într-un moment dificil pentru entitatea secesionistă. „Situația din Transnistria nu este chiar bună. Rusia este conștientă de faptul că Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cetățenii din stânga Nistrului au început deja să arate un interes față de pașapoarte moldovenești, iar agenții economici de acolo încearcă acum să exporte în Uniunea Europeană marfa lor”, a explicat acesta. Astfel, UE a devenit brusc o alternativă pentru populația transnistreană, fapt ce alertează Moscova, sugerează analistul. Din 27 aprilie, cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în spațiul comunitar fără vize, iar Chișinăul urmează să semneze, în vară, un acord crucial cu UE care îi deschide perspective comerciale solide.

Băsescu: Rusia să își asume angajamentele

Reacționând la declarațiile liderului de la Kremlin, președintele român Traian Băsescu a cerut Rusiei să revină la angajamentele asumate în instituțiile internaționale. „Punerea în discuție a frontierelor recunoscute internațional este inadmisibilă și afectează direct pacea și stabilitatea la nivel regional. Mișcările revizioniste generate artificial din exterior reprezintă amenințări directe la adresa suveranității și integrității teritoriale a statelor și nu pot fi soluții pentru apărarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”, a declarat șeful statului. Și premierul Victor Ponta a reafirmat sprijinul României pentru Republica Moldova „pentru a nu fi prinsă în conflictele din zonă”.

Ucraina, prinsă între război civil și negocieri de pace anemice

Guvernul de la Kiev a restricționat ieri accesul în țară al bărbaților cu vârste cuprinse între 16 și 60 de ani originari din Rusia și Crimeea pentru a preveni, probabil, îngroșarea rândurilor forțelor separatiste pro-ruse din estul țării pe care Ucraina le bănuiește că beneficiază de sprijin direct din partea Moscovei. Tot ieri, un convoi de militanți pro-ruși au împresurat aeroportul din Donețk, oraș în care separatiștii ocupă mai multe clădiri ale administrației centrale. La Sloviansk, insurgenții au instalat o stație radar sustrasă de la aeroportul din Kramatorsk, un alt oraș controlat de pro-ruși. Situația se liniștise aparent în teren după confruntările armate de miercuri noapte când trei insurgenți au fost uciși de trupele ucrainene în timpul unui asalt asupra unei unități militare din Mariupol.

Rusia rămâne vigilentă

De la Moscova, Vladimir Putin a avertizat că speră să nu fie nevoit să dea ordin de intervenție militară în estul Ucrainei. „Ţin să amintesc faptul că Consiliul Federaţiei ruse (camera superioară a parlamentului) i-a acordat preşedintelui dreptul de a utiliza forţele armate în Ucraina. Sper foarte tare că nu voi fi nevoit să recurgem la acest drept”, a declarat Putin. Pentru a se evita o nouă criză, Rusia are nevoie de garanții privind drepturile populației rusofone din estul ucrainei, a mai subliniat liderul de la Kremlin. Regiunile din estul Ucrainei au făcut parte din Rusia înainte ca bolșevicii să le cedeze Ucrainei în anii ’20, a susținut Putin. El a recunoscut însă, pentru prima dată, că trupele ruse s-au aflat în Crimeea în timpul referendumului din 16 martie, argumentând că acestea asigurau protecția forțelor locale.

Negocieri de pe poziții divergente

Pe măsură ce în teren situația se agravează de la zi la zi, diplomații occidentali încearcă să determine un compromis între Kiev și Moscova. Ieri, la Geneva, Andrii Deșcița, ministrul ucrainean de Externe, și omologul său rus Serghei Lavrov au stat față în față, dialogul fiind mediat de Catherine Ashton, șefa diplomației europene, și John Kerry, secretarul de stat american. Negocierile au continuat până seara târziu însă analiștii se îndoiau de șansa unui rezultat concret al acestor tratative, date fiind pozițiile divergente ale Kievului și Moscovei. Ucraina, susținută de UE și SUA, cere Rusiei să își retragă cei 40.000 de soldați comasați la granițele sale și să renunțe la orice tip de intervenție în estul țării. De cealaltă parte, Moscova vrea o nouă Constituție ucraineană prin care regiunile să primească puteri sporite și statut de autonomie extinsă.

Erodarea încrederii între cele două țări vecine face ca dialogul să se desfășoare cu dificultate, a recunoscut premierul ucrainean Arsenii Iațeniuk. „Nu am mari așteptări din simplul motiv că nu am încredere în partea rusă”, a subliniat șeful guvernului de la Kiev, unul din liderii mișcării proeuropene ucrainene.