Șeful diplomației europene a atras atenția, marți, despre pericolul extinderii unui război în partea Balcanilor. Josep Borell a vorbit despre intențiile ofensive pe care le are Rusia și care nu vizează doar Ucraina. Care sunt punctele cele mai sensibile.
Avertisment teribil lansat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, care a afirmat, astăzi, că actuala criză din Ucraina s-ar putea răspândi şi în alte regiuni, precum Balcanii de Vest, Georgia şi Republica Moldova.
„Moldova este una dintre țările în care credem că presiunea rusă poate crește în zilele următoare”, a afirmat Josep Borell. Oficialul a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă în care oferea explicații referitoare la noul pachet european de asistenţă pentru Ucraina.
Un conflict de proporții ar putea să izbucnească în Balcani
Uniunea Europeană este îngrijorată pentru ce s-ar putea întâmpla în întreaga regiune. Influenţa rusă ar putea începe să opereze în state învecinate, ca Republica Moldova și Georgia. Și ar influența și Balcanii de vest, a atras atenția Borrell la conferinţa de presă de astăzi.
Șeful diplomației europene a mai precizat că UE trebuie să fie extrem de precaută în ce priveşte impactul crizei ruso-ucrainene asupra Balcanilor de Vest şi să urmărească modul în care îşi coordonează statele candidate politica externă cu cea a blocului.
În contextul războiului din Ucraina, majoritatea țărilor din Balcanii de Vest au condamnat acțiunea Moscovei. Excepție face Serbia, despre care se știa că este aliată a Rusiei. Guvernul de la Belgrad susține integritatea Ucrainei, dar nu a fost de acord să aplice sancțiuni Rusiei. Și asta în timp ce Serbia este o candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sârbii au relații bune și cu ucrainenii, și cu rușii, pentru că ambele țări nu vrut să recunoască independența Kosovo.
Ce cărți joacă oficialii din Kosovo și din Bosnia.
După ce preşedintele Vladimir Putin a recunoscut independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, preşedintele sârb Aleksandr Vucic nu a exclus posibilitatea ca criza din Ucraina să se răspândească în Europa şi în special în Balcani.
De asemenea, preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, a afirmat că în cazul Kosovo, scopul Serbiei a fost acelaşi cu cel al Rusiei în Ucraina şi Georgia şi că aplecarea Moscovei pentru destabilizare nu vizează doar Ucraina, ci şi regiunea Balcanilor.
În ceea ce privește Bosnia, reprezentantul croat şi cel bosniac al preşedinţiei tripartite a Bosniei, Zeljko Komsic şi Sefik Dzaferovic, au condamnat vehement invazia rusă din Ucraina. Dar, reprezentantul sârb, Milorad Dodik, susţine ferm neutralitatea Bosniei-Herţegovina şi a declarat că Republika Srpska - partea Bosniei locuită în majoritate de sârbi - nu va lua nicio măsură care să afecteze relaţiile cu Rusia.