Dar nici alegerea lui Trump în funcția de președinte al Statelor Unite nu a fost un accident, așa cum încearcă să ne convingă elitele globaliste și slujitorii lor din politică și presă, ci o reacție normală a națiunii americane de respingere a unui sistem politic și economic mondial din care doar elitele au de câștigat.

Dacă în România (până la uriașul cataclism al instaurării comunismului care a fracturat istoria României) lupta politică s-a dat între tradiționaliști (naționaliști) și adepții modernizării țării după chipul și asemănarea Occidentului, în America există, încă, o dinamică similară (mutatis mutandis).

E vorba, pe de o parte, de ”universalismul moral”, care își are originea în doctrina promovată de președintele Woodrow Wilson la sfârșitul primului război mondial, din care s-au inspirat în vremurile noastre președini ca Bill Clinton, George Bush sau Barack Obama.

Există, însă, pe de altă parte, și un vechi curent naționalist care vine încă din vremea celui de al șaptelea președinte al SUA, Andrew Jackson. „Este vorba de un naționalism în sens restrâns, centrat pe urmărirea unui interes național definit mai ales în termeni economici și de securitate, în detrimentul dimensiunii morale a acțiunii politice în arena
internațională. Suveranitatea este sacră, este prima dintre valorile publice și, prin urmare, este, prin reciprocitate, recunoscută oricărui interlocutor străin care reprezintă un stat este legitim”, scrie Germano Dottori în cartea sa “Viziunea lui Trump. Obiectivele și strategiile noii Americi”, care a apărut anul acesta în Italia.

Marea problemă a acestui naționalism american este că vreme îndelungată a fost trădat de Partidul Republican, care a făcut concesii uriașe marxismului cultural (ideologie care domină Occidentul de câteva decenii bune). În aceste condiții, fără o susținere ideatică bine structurată, dar și din rațiuni tactice, administrația Trump nu a reușit să păstreze întotdeauna o linie consecventă.

Prin ascensiunea sa fulminantă, Trump a reușit, însă, să dea o gură de oxigen dreptei conservatoare și, mai ales, să-i pună în mișcare pe intelectualii care încearcă să găsească o formă de a proteja valorile dreptei (familie, religie, națiune) în mileniul III. După cum anunță New York Times, eforturile de a elabora noile baze ale unui conservatorism naționalist sunt în plină desfășurare.

Aproximativ 500 de intelectuali, teoreticieni, politicieni, jurnaliști și studenți s-au reunit într-o sală a hotelului Ritz-Carlton din Washington DC în perioada 14-16 iulie, pentru a lua parte la o conferință dedicată acestui curent politic.

Încă de la început, participanții au declarat că „înțeleg că trecutul și viitorul conservatorismului este indisolubil legat de ideea de națiune, de principiul independenței naționale și de renașterea tradițiilor naționale unice, care sunt singurele în măsură să închege un popor”.

Organizată de puternica Fundație Edmund Burke, conferința și-a propus, în primul rând, „demararea unui efort prelungit de recuperare și reconsolidare a tradiției bogate a gândirii conservatoare naționale ca alternativă intelectual serioasă la excesele libertarianismului purist și în contrast accentuat cu teorii politice bazate pe rasă. Scopul nostru este să consolidăm și să energizăm forțele conservatoare naționale, oferindu-le o bază instituțională foarte necesară, idei substanțiale în domeniile politicilor publice, teoriei politice și economiei, dar și o vastă rețea de sprijin în toată țara”.

Printre vorbitorii la conferință s-au numărat consilierul de securitate națională John Bolton, dar și jurnalistul Fox News Tucker Carlson. De altfel, lui Carlson i se datorează și cel mai interesant discurs. Potrivit jurnalistului de la Fox News, cea mai mare amenințare pentru americani „nu vine de la guvern, ci din sectorul privat”.

În acest moment, spune Carlson, Google controlează practic toate informațiile umane, ceea ce reprezintă o putere pe care nimeni nu o poate controla. Aceasta constituie cea mai mare cantitate de putere concentrată în cel mai mic grup de oameni din istoria americană.

„Conservatorii nu pot să creeze propriul Google și să concureze cu acesta, ceea ce înseamnă că riscă să își vadă ideile cenzurate sau interzise, în cele din urmă, de corporatiști puternici, care pot astfel schimba cursul istoriei”. Acest lucru, a adăugat Carlson, „ar trebui să ne terorizeze” pe toți.

Dincolo de eforturile pe care le fac conservatorii naționaliști din Statele Unite, momentul Trump este extrem de important și pentru naționaliștii din Europa (inclusiv din România). Mai exact, dacă Trump pierde apropiatele alegeri prezidențiale din SUA , naționaliștii europeni vor rămâne fără cel mai important aliat, poate singurul care
i-ar putea ajuta să-și apere statele-națiuni în fața amenințărilor pe care le reprezintă imigrația fără limite și pretențiile imperiale ale establishmentului globalist, care vrea să instaureze Statele Unite ale Europei.

Te-ar putea interesa și: