La 20 de ani de la vizita precedentului Papă, Ioan Paul al II-lea, în țara noastră – un semnal major pentru ecumenism și convergența bisericilor creștine catolică și ortodoxă – Sfântul Părinte va omagia și cele trei decenii de la Revoluția Română și de la revenirea noastră în Occident, alături de toate statele foste socialiste, după prăbușirea Zidului Berlinului. Ca să nu mai vorbim despre celebrarea – cu jumătate de an mai târziu, a Centenarului Statului Național Unitar Român.

Și ce putea fi mai important în a face un asemenea gest decât beatificarea a 7 episcopi greco-catolici români, inclusiv a Cardinalului Iuliu Hossu, toți martiri ai închisorilor comuniste, iar slujba are loc pe Câmpia Libertății de la Blaj, acolo unde Iuliu Hossu a citit Proclamația de la Blaj, votată de Marea Adunare Națională în 1918 și care a consemnat revenirea Transilvaniei la Patria Mamă, după prăbușirea Imperiului austro-ungar. O reverență făcută României, făcută poporului român, martirilor din închisorile comuniste întru credință și, mai ales, acestui loc istoric din inima Ardealului, la Centenar.

Semnificația vizitei este triplă, și încoronează de trei ori relevanța și consistența vizitei de trei zile: este o vizită de stat, este o vizită ecumenică și este o vizită apostolică, în mijlocul credincioșilor catolici din România. Sfântul Părinte se întâlnește cu Președintele României la București și la Sibiu, înainte de încheierea vizitei. Tot la Palatul Cotroceni are loc și întâlnirea cu premierul României. Întâlnirea cu valențe ecumenice are loc într-un tete-a-tete cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel, apoi o întâlnire și un discurs în fața Sfântului Sinod. O rugăciune comună are loc în timpul vizitei Catedralei Mântuirii Neamului, iar seara de vineri se va încheia la mesa de la Catedrala Sfântul Iosif.

Cineva consemna bogăția activităților din cele trei zile ale prezenței Papei Francisc în România în cifre: trei Sfinte Liturghii, opt discursuri în fața autorităților politice și religioase, beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri și vizite în mijlocul a cel puțin 3 comunități etnice din România – în mijlocul credincioșilor catolici și al familiilor în fața Palatului Culturii din Iași, o slujbă la sanctuarul Fecioarei Maria de la Șumuleu-Ciuc și o prezență în mijlocul comunității roma din Blaj. Sub genericul ”Să mergem împreună!”.

De asemenea, Papa Francisc vede întreaga Românie cu această ocazie. București, Bacău, Iași, apoi Miercurea Ciuc, Blaj, Sibiu, o vizită cât o retrăire a României în culorile multiconfesionale, în care prezența la Șumuleu Ciuc e o ocazie de reunire a pelerinilor români din Moldova și Transilvania, maghiari dar și ucraineni, credincioși catolici, alături de alte nații care au ales România drept țară în care să-și ducă traiul.

Genericul vizitei papale, Să mergem împreună, a făcut ca la slujbele sale să se deplaseze și politicieni din statele vecine, Ungaria, Polonia, Ucraina. Iar prezența Sfântului Părinte a dus la justa îmbrăcare a hainei umilinței și a drept-credincioșilor care-și lasă veșmintele de lideri vremelnici pe pământ, pentru a rămâne simpli credincioși de rând, veniți să-l asculte pe Întâi Stătatorul Bisericii Catolice, Papa Francisc, și să ia aminte la învățăturile sale de credință, umanitate, pace și modernitate. O bună lecție și o pildă pentru liderii ungari prezenți la slujbă, care pot duce învățămintele celui care pledează pentru a fi oameni, inclusiv în abordarea migrației, și o face în inima României, cu fața spre o Budapestă ce-și proclamă lupta europeană împotriva migranților.

Probabil că cele mai importante discuții pentru creștinism vor fi cele cu Patriarhul Daniel, pentru că aici dialogul ecumenic și pașii majori făcuți deopotrivă de ortodoxie și catolicism spre depășirea Marii Schisme sunt de magnitudine epocală și istorică. Și aici pragmatismul și modernismul celor doi lideri religioși poate juca un rol major în cadrul acestui proces, iar pentru România este o recunoaștere a rolului jucat în sânul ortodoxiei și în sprijinirea Patriarhului Ecumenic al Constantinopolelui în perspectiva dialogului continuu de apropiere a celor două biserici surori.

 

Te-ar putea interesa și: