Cine nu şi-ar dori să viseze mereu frumos? Oricine, şi iată că…visul a devenit realitate. O aplicaţie japoneză permite realizarea celor mai plăcute dorinţe, în timpul somnului.

Se spune că daca nu reuşim mereu să schimbam realitatea de zi cu zi, măcar visele ar trebui să le făurim după bunul plac. Prin urmare, un dezvoltator japonez şi-a propus să creeze o aplicaţie cu totul specială, şi a reuşit! Astfel, Yumemiru reprezintă o aplicaţie japoneză (lansată de compania de advertising Hakuhodo), disponibilă gratis, însă doar în limba japoneză. Este destinată telefoanelor iPhone, targetul fiind cei care îsi doresc un somn lung, odihnitor şi presarat cu vise frumoase.

Graţie unui card din telefon, aplicaţia "lucrează" cu multitudinea de senzori ai gadgetului pe care este instalată. Aşa reuşeşte să determine când posesorul de iPhone se află în somnul REM, acea perioadă a odihnei în care apar visele, dar şi când mintea este mai deshisă sugestiilor.

Aplicaţia beneficiază de opt tipuri de scenarii dintre care utilizatorul poate să aleagă în funcţie de dorinţele şi starea sa de spirit: unul care prezintă o plimbare prin parc, un altul dedicat îmbogăţirii, altul zborului, iar pentu cei romantici, un scenariu care stimulează visele de dragoste.

Experienţe stranii

După ce a selectat tipul de vis în care utilizatorul doreşte să păşească, aplicaţia începe să funcţioneze în fundal şi să calculeze durata până când acesta va intra în somnul REM.

Odată atinsă această stare, va rula o melodie menita să îi aducă utilizatorului visul dorit, bucuria şi pacea reveriei! Specialiştii însă consideră că Freud s-ar întoarce pe partea cealalt, şi că s-a depăşit un anumit prag, deoarece subconştientul adună, ca un filtru, tot ce ne trece prin minte şi, sub o formă sau alta, mai devreme sau mai tîrziu, scoate la iveală fragmentele păstrate.

Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă spun că este posibil ca cei care folosesc în exces aplicaţia Yumemiru să treacă prin experienţe stranii, excluzând faptul că la cinci minute după ce un om se trezeşte, el a uitat deja jumătate din ceea ce a visat, iar după zece minute, 90 la sută din amintirea visului a dispărut".

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/QIm2doAC9Bs?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Este dat drept exemplu poetul Samuel Taylor Coleridge, care s-a trezit într-o dimineaţă după un vis fabulos - indus de opiu - şi a aşternut cu creionul pe hârtie descrierea "viziunii dintr-un vis", în ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate poeme englezeşti: Kublai Khan.

Tot specialiştii sunt cei care se întreabă dacă nu cumva aplicaţia Yumemiru "va influenţa senzaţia de déjà vu"! Deşi în prezent există peste 40 de teorii care încearcă să explice bizarele feste ale minţii umane, oamenii de ştiinţă sunt încă rezervaţi asupra acestui delicat subiect. Primul care a analizat senzaţiile de deja vu şi cel care, de altfel, a împământenit acest termen, a fost medicul francez Emil Boirac.

Trei tipuri de déjà vu

În volumul său intitulat "L’Avenir des Sciences Psychiques", volum care a fost publicat în anul 1876, Boirac definea trei tipuri de deja vu: deja vecu - deja trăit, deja senti - deja simţit şi deja visite - deja vizitat. Ulterior, derivat din primele trei tipuri, a fost definit şi sentimentul de deja entendu - deja auzit, precum şi antonimul jamais vu - nemaivăzut, senzaţie opusă celei de deja vu, în care o persoană revenită într-un loc familiar, spre exemplu, realizează că nu mai recunoaşte nimic. Deşi senzaţiile de deja vu apar pe toata durata vieţii, medicii au reuşit să identifice intervalele de vârstă în care ele apar cel mai des, aceasta şi ca o explicaţie a existenţei lor.

Vârstele critice sunt cele cuprinse în intervalul 15-19 ani şi 35-40 de ani. Dacă în cazul adolescenţilor o posibilă explicaţie a apariţiei senzaţiei de deja vu este dată de reacţia creierului în faţa unor experienţe noi şi intense pe care subiectul nu le-a mai trăit, în cazul persoanelor de vârstă medie, vinovată de senzaţiile misterioase ar fi criza vârstei mijlocii, cea care începe să le joace feste subiecţilor, dându-le acestora false senzaţii despre experienţe care nu au avut loc. "Deja trăit, deja simţit, deja vizitat ar putea reprezenta un fel de lume scăpată de sub control, neştiinduse exact influenţa Yumemiru asupra creierului", subliniază cercetătorii.  Targetul sunt cei care îsi doresc un somn lung, odihnitor şi presarat cu vise frumoase!

8 tipuri de scenarii "de visat" conţine aplicaţia japoneză Yumemiru

5 minute atât durează, conform cercetătorilor ca oamenii să uite jumătate din ce au visat

40 de teorii încearcă să explice bizarele feste ale minţii