Vinerea Mare sau „Vinerea Neagră” se mai numeşte şi „Vinerea Patimilor” deoarece este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce. În această se ține post negru. Vinerea Mare este marcată prin slujbe speciale care reflectă suferința și moartea lui Hristos. Una dintre cele mai importante slujbe este Denia Prohodului Domnului, care are loc în seara de vineri.

Vinerea Mare sau „Vinerea Neagră”, ziua în care Iisus a fost răstignit

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile. Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Seara se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoţii ajutaţi de credincioşi simbolizează trupul Mântuitorului. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit. Sursa foto: Pixabay

Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă:

„Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Ce nu au voie să faci în această zi

În această zi nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi întrucât tradiţia spune că aceştia nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Conform tradiției, oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare.

Se spune că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Mai mult, Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea de Vinerea Seacă explicându-se prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină.

Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit. Sursa foto: Pixabay

Cine face vreun rău semenului său în această zi se spune că va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători.

De asemenea, există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici.

Postul negru ajută la vindecarea bolilor

Oamenii din popor cred că postul negru este bun pentru „secarea” guşii şi vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), că îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile şi îl va face să fie sănătos tot restul anului.

În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii.

Un alt obicei deosebit de pitoresc estea acela când în noaptea de vineri spre sâmbătă are loc strigarea peste sat, respectiv satirizarea sătenilor - o formă de blam colectiv şi nocturn. Era o mare onoare pentru acela care rămânea nestrigat. Strigoaicele cărora li se strigă numele nu mai au putere. Sursa: crestinortodox.ro.