Premierul ungar Viktor Orban a amenințat că va respinge bugetul UE ca și pachetul de ajutorare economică pentru depășirea crizei COVID, ca răspuns la încercarea Uniunii de a lega fondurile de așa-numita respectare „statului de drept”.
Liderul conservator de la Budapesta a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, Charles Michel, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care avertizează că va opune veto-ul țării sale acestor acorduri, deoarece clauza „statului de drept” încalcă suveranitatea națională a Ungariei în domenii precum imigrația sau drepturile omului.
„Pe baza informațiilor disponibile despre conținutul acestui acord, înțeleg că el nu corespunde exigenței pe care Ungaria a exprimat-o cu claritate în mai multe rânduri, în cursul negocierilor, așadar nu îl voi putea susține”, se arată în scrisoarea lui Viktor Orban la care redactorii Politico au avut acces.
Buturuga mică ungară
„În conformitate cu practica convenită, potrivit căreia nimic nu este convenit atâta vreme cât totul nu este convenit, trebuie să vă informez că situația nu lasă altă opțiune Ungariei decât să nu accepte celelalte elemente ale pachetului privind viitorul MFF (Multi-Annual Financial Framework, bugetul UE pe șapte ani) și Next Generation EU (fondul de ajutoare economice pentru COVID), inclusiv pe cele care au nevoie de unanimitate”, a adăugat Orban.
Deși, în cadrul regulamentelor UE, Ungaria nu are puterea de a bloca prevederea privind „statul de drept” să devină lege, ea are capacitatea de a respinge prin veto bugetul și pachetul de ajutoare economice.
Joia trecută, Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord preliminar care ar permite Bruxelles-ului să oprească finanțarea statelor membre considerate că nu corespund viziunii Uniunii privind „statul de drept”.
„Protejarea bugetului”
Într-o declarație, Consiliul European a afirmat că acordul „permite protejarea bugetului UE, atunci când se stabilește că încălcări ale principiului statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestionare financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă”.
Eurocratul belgian Guy Verhofstadt a exultat pe rețelele sociale:
„A fost încheiat un acord privind un mecanism potrivit legat de statul de drept! Fondurile UE sunt legate de valorile UE și de o gestionare financiară sănătoasă.”
„Fără dublă măsură, fără scuze, fără bani pentru potențialii autoritari”, a adăugat el într-o aluzie cât se poate de transparentă la premierul ungar Viktor Orban sau la președintele polonez Andrzej Duda, cu care a avut numeroase ciocniri.
Atât Polonia cât și Ungaria au anunțat că, deoarece nu ele au fost cele care au susținut decizia de deschidere a granițelor pentru imigrația în masă, în 2015, ci Angela Merkel, nu pot fi obligate să primească imigranți în cadrul programelor de redistribuire ale UE.
„Domnia șantajului”
În luna septembrie, Orban a declarat că liberalii din Europa consideră că este „preferabil să cedăm puterile guvernelor noastre naționale în favoarea organizațiilor internaționale – și încă un număr cât mai mare de puteri”.
„În acest mod, cred ei, idealurile universale, valorile europene și drepturile universale ale omului sunt recunoscute și încurajate într-o măsură mai mare”, a explicat premierul ungar.
Orban a continuat afirmând, totuși, că organizațiile internaționale sunt „inevitabil expuse unui despotism pe care au tendința să-l numească «domnia legii» dar care nu este altceva decât «domnia șantajului»”.
Și Viktor Orban a conchis:
„Ele sunt vulnerabile față de infiltrarea de către rețele de genul celor ale lui Soros, și dacă sunt obligate să aleagă între cetățenii unor comunități naționale individuale și marii mahări ai finanței globale, vor opta întotdeauna pentru cei din urmă.”