Angela Merkel iese din viața politică în septembrie. Lasă urmașilor săi un partid mai divizat decât oricând.

Viitorul Germaniei după Angela Merkel nu este deloc limpede.

Germanii vor decide pe 26 septembrie 2021 cine îi urmează Angelei Merkel. Aproximativ 62 de milioane de alegători vor vota cei 709 membri ai Parlamentului, care, la rândul său, va desemna cancelarul.

În octombrie 2018, Merkel a făcut un anunț surprinzător: se retrage din viața politică. Cancelara a renunțat la conducerea Uniunii Creștin Democrate (CDU), partid al cărui lider este din 2000.

De asemenea, ea s-a angajat să nu mai solicite realegerea în fruntea guvernului, la sfârșitul lui 2021.

Cele două declarații pun capăt carierei politice a lui Merkel, după o domnie de 16 ani în scaunul de cancelar. Cine va fi moștenitorul său, la președinția CDU și la cancelaria Germaniei?

Sistemul pluripartit complicat al Germaniei impune necesitatea unor coaliții pentru a guverna. Este aproape imposibil ca un partid să obțină majoritatea absolută în Parlament, scrie National Interest.

În timpul primelor decenii ale Republicii Federale, două mari „Volksparteien” (partide populare) dominau politica. Unul era CDU, celălalt Partidul Social Democrat (SPD).

Ambele formațiuni au avut la conducerea lor figuri istorice. Prima – pe Konrad Adenauer sau Helmut Kohl. A doua, pe Willy Brandt sau Helmut Schmidt.

Ei sunt cei care și-au pus amprenta pe dezvoltarea Germaniei până în anii 1980.

Ulterior, scena politică germană s-a schimbat mult. În actualul Bundestag, șase partide își dispută voturile. Singurul „Volkspartei” rămas, CDU, atrage în jur de 35% din voturile germanilor.

SPD a căzut la doar 15%, în timp ce Verzii reprezintă aproximativ 20%.

Formațiunea naționalistă Alternativa pentru Germania (AfD) poate conta pe un vot de cel puțin 10%.

În aceste condiții, sunt șanse mari ca CDU (în alianță cu CSU, formațiune soră din Bavaria) să intre în viitorul guvern. De asemenea, este foarte probabil ca viitorul cancelar să fie din tabăra CDU-CSU.

În mod tradițional, președintele CDU se califică automat drept candidat la cancelarie.

Rezultatul recentei convenții a CDU are o importanță care depășește granițele Germaniei, arată analiza National Interest.

Pentru prima dată, o convenție a partidului german a fost organizată virtual.

Totul a decurs bine, nu s-au înregistrat probleme tehnice.

Din 1001 de delegați „online”, 521 au votat cu Armin Laschet și 466 cu Friedrich Merz. Un al treilea candidat, Norbert Roettgen, a fost eliminat după primul tur de scrutin.

Cei trei au călătorit prin Germania timp de câteva luni, și-au prezentat programele și au dezbătut în fața membrilor CDU.

Laschet, de 59 de ani, este ministrul-președinte al landului celui mai populat din Germania, Renania de Nord-Westfalia. El susține o linie centristă, dispus la compromisuri politice. Este preocupat de problemele sociale.

Criticii săi îl acuză că dorește să perpetueze eșecurile politice ale lui Merkel. Cum ar fi imigrația sau revoluția verde în industrie.

De altfel, echipa lui Merkel l-a susținut din toate puterile pe Laschet pentru a câștiga președinția CDU.

Va fi Armin Laschet și viitorul cancelar? Nu este sigur. Aceasta face ca și viitorul Germaniei după Angela Merkel să fie nesigur.