Bănuielile privind corectitudinea intrării în magistratură şi la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) nu e o noutate, subiectul deschizânduse după mai fiecare concurs. Problema pe care ne-au semnalat-o unii candidaţi, după ultimele concursuri, este legată de proba interviului. Examenul de admitere în magistratură sau în INM constă în două probe scrise, de evaluare a cunoștințelor juridice și cea a raționamentului logic şi un interviu. Cele două probe scrise constituie prima etapă eliminatorie în urma căreia candidații sunt clasați în ordinea descrescătoare a rezultatelor obţinute. După aceea urmează proba interviului.

Prin intermediul interviului sunt selectaţi cei care sunt admiși la finalul examenului. Acest interviu este eliminatoriu din anul 2012, când s-a schimbat regulamentul concursului, coincidenţă ori nu, odată cu apariţia protocoalelor de colaborare dintre SRI, pe de o parte, şi parchete, instanţe şi CSM. Până în 2012 interviul nu era probă la concursul de admitere în magistratură, iar la cel de la INM avea o pondere de 10%, nu era eliminatoriu şi nu putea să schimbe prea mult clasamentul general.

 

Iei mită pentru a o salva pe mama ta de la moarte?

„Interviul este subiectiv, total netransparent, deoarece nu este public, nu ţine seama de pregătirea și de nivelul de cunoștințe juridice ale candidaților și este eliminatoriu. Nu contează pentru comisia de interviu nivelul de pregătire, sunt selectaţi candidați aflați pe ultimele locuri după etapa eliminatorie, iar cei de pe primele locuri sunt eliminați. Un exemplu de întrebare prin care ți se verifică la interviu deontologia și se stabilește dacă ești admis sau respins este următoarea: iei mită pentru a o salva pe mama ta de la moarte dacă este grav bolnavă? Dacă nu ai pile, orice ai răspunde este greșit. Dacă răspunzi ca iei, îți spun că te resping pentru că nu corespunzi din punct de vedere deontologic, iar dacă spui că nu iei, te resping pentru ca nu ești uman. Evident, cei aflați pe primele locuri sunt mai bine pregătiți și au un nivel mai ridicat al cunoștințelor juridice, dar acest lucru nu contează. Comisia de interviu acordă note foarte mici celor de pe primele locuri, iar celor de pe ultimele locuri note foarte mari”, a declarat, pentru Evenimentul zilei, unul dintre candidaţii la concursurile din 2018.

 

Loterie „curată”

După interviu, clasamentul general se schimbă, reiese din tabelele cu rezultate pe care leam consultat. Cei de pe primele locuri, sunt, în parte, eliminați, iar unii de pe ultimele locuri trec pe primele. Conform regulamentului, interviul nu este public și nu poate fi contestat, nu se dau explicații pentru notele acordate, iar rezultatul nu ți se comunică imediat sau în aceeași zi, ci după unadouă săptămâni, lăsând loc la bănuieli privind diverse aranjamente.

Suspiciunile s-au accentuat după ce, la examenele din 2018, au fost eliminaţi mulți candidați la interviu, deși erau locuri disponibile și se mai puteau suplimenta locurile. Au rămas 33 de locuri neocupate la examenul de intrare în magistratură, iar la INM, 99. Deși este un mare deficit de magistrați, candidați bine pregătiți din punct de vedere al cunoștințelor juridice pică la interviu.

La sesiunea iulie-octombrie, după primele două probe scrise, din cei 900 de candidați înscriși au rămas 61 calificaţi pentru cele 61 de locuri aprobate, iar dintre aceştia au fost selectaţi la interviu doar 28. După cum ne-a demonstrat unul dintre cei respinşi, ceilalți au fost picaţi, unii fiind chiar pe primele locuri, rămânând astfel 33 de locuri neocupate. De exemplu, candidatul de pe penultimul loc a fost admis, adică cel de pe locul 60, acesta obținând la probele scrise un punctaj scăzut, adică media 6,29. Cel de pe locul doi, atât la proba de evaluare a cunoștințelor juridice, cât și după a doua probă, de exemplu, a avut ghinion la interviu, rămânând pe dinafară.

Și la interviul pentru INM s-a repetat același scenariu. Din cei 323 admiși la probele scrise au fost eliminați la interviu 122 de candidați, rămânând 99 de locuri neocupate. Se constată aceeaşi situație ca si la intrarea în magistratură. Candidații de pe locurile fruntașe 2, 4 etc. au fost eliminați, iar cei de pe ultimele locuri au fost admiși, după interviu, penultimul de pe locul 322. Candidaţii la concursurile pentru intrarea la INM şi în magistratură susţin că proba interviului este subiectivă, lăsând selecţia la bunul plac al unora şi aceloraşi persoane 2012 este anul “interviului” şi al Protocolului cu SRI

 

Aceiaşi oameni în comisii

O alta situație pe care ne-a semnalat-o un aspirant este că există candidaţi la examenele anterioare care au obținut note total diferite la interviu. De exemplu, P.Ș.L. a obținut nota 10 la interviu în 2018 sesiunea martie-iulie, iar, anterior, în 2017, obţinuse doar 6,42, fiind respins. „Deci să tragem concluzia că interviul este neconcludent în ceea ce privește modul de evaluare, iar notele sunt date după criterii netransparente și subiective?”, se întreabă candidatul nostru, care mai precizează: „O altă problema care merită a fi ridicată este că sunt persoane nelipsite, în fiecare an din comisia de interviu. Exemplu: Cioclei Valerian, Ștefan Tudorel etc.

În comisia de interviu, la ultimele trei sesiuni de examen la care am participat, l-am avut pe domnul Cioclei, pe care l-am recuzat ca sa nu mai fiu evaluat de către acesta, domnia sa spunându-și părerea deja despre mine, dar mi s-a răspuns că membrii comisiei de interviu nu pot fi recuzați”.

Răspunzând la întrebările adresate de EVZ, CSM ne-a precizat, cu menţiunea că vom primi un răspuns mai aplicat de la INM: „Membrii comisiilor de examinare pentru proba interviului, din care face parte şi un cadru didactic (cu referire la desemnarea domnului profesor universitar doctor Valerian Cioclei) se fac de către INM. Având în vedere cele menţionate anterior, vă informăm că această solicitare a fost transmisă INM, instituţie de unde urmeză să primiţi răspuns”.

Răspuns am primit şi de la INM, dar unul de formă care nu lămureşte prezenţa aceloraşi persoane în comisia de interviu: „INM are atribuţii în formularea de propuneri privind componenţa comisiilor de concurs. În formularea acestor propuneri se urmăreşte includerea, pe cât posibil, atât a unor membri noi, cât şi a unor membri cu experienţă anterioară în tipul respectiv de examinare, care să permită valorificarea expertizei dobândite, precum şi asigurarea unei continuităţi şi unităţi de evaluare. Precizăm faptul că CSM este instituţia care aprobă, în Plen, prin vot, componenţa finală a comisiilor de concurs”. Cât priveşte recuzarea unor membri, alt răspuns care ne lasă cu aceleaşi întrebări: „Comisia de concurs funcţionează ca o structură administrativă de specialitate, cu competenţă specifică, iar având în vedere că activitatea comisiei de examinare, în etapa interviului, nu este o activitate jurisdicţională, instituţia recuzării nu este aplicabilă”.

 

„Justiția este populată cu fiii și fiicele magistraților și a celor din SRI”

Unul dintre candidaţii cu care am vorbit era foarte revoltat. Iată ce ne-a declarat: „Înainte de anul 2012, la examenul de intrare în magistratură nu exista proba interviului, iar media de intrare în magistratură trebuia sa fie peste 7, fiind o condiție expresă în regulament. Aceasta condiție a fost eliminată în regulamentul actual, deoarece se preferă persoanele slab pregătite, care să fie ușor manevrabile și sa răspundă comenzilor. CSM nu are nici o reacție, cei din CSM au și ei dosare. Justiția este populată cu fiii și fiicele magistraților și a celor din SRI. Astfel că proba interviului este benefică pentru anumite interese. Cristi Danileţ, în timp ce era membru CSM, propunea ca singura probă de admitere să fie interviul, în timp ce proba de evaluare a cunoștințelor juridice să fie eliminată. Pe viitor se dorește să se scadă ponderea probei de evaluare a cunoștințelor juridice de la 70 de grile minimum la 65, deoarece persoanele care trebuie să intre în justiție nu sunt în stare să treacă de condițiile impuse actualmente. Interviul se menține în continuare. Această probă a interviului, în mod logic, nu se justifică, deoarece se face testarea psihologică a candidaților. Sunt candidați admiși la interviu, dar care pică testul psihologic. Am constatat că nu merită să te pregăteşti foarte bine pentru acest examen. Nu ai nici o şansa de reușită. Este o iluzie să crezi că poți sa reuşeşti la acest concurs oricât te-ai pregăti. Selecția, în final, se face pe bază de pile, relații, protocoale cu SRI-ul etc. De ce nu se televizează interviul sa vadă toată țara cum răspund candidații? Toate interviurile din cadrul CSM-ului sunt publice. În alte domenii de activitate nu este proba interviului la concursul de admitere în profesie, nici la medici, avocați ori notari”.

 

„Interviul funcționează ca un filtru”

„Înainte se mai puteau strecura și cei buni printre cei cu pile, relații, protocoale etc. Dar acum nu se mai poate, interviul funcționează ca un filtru. O candidată care îndeplinea criteriile pentru participarea la concursul de admitere în magistratură a considerat că ar fi mai potrivit să participe la examenul de admitere la INM, deoarece erau 300 de locuri și a crezut că ar avea șanse mai mari să se strecoare și ea printre cei admiși. Dar a fost respinsă și nu a avut nici o şansă. Atitudinea comisiei la interviu faţă de candidații fără pile este una disprețuitoare, par plictisiți şi se uita la acești candidați ca la ultimii oameni”, ne-a mai declarat o victimă a interviului.

 

Danileţ: La interviu nu ai cu ce să greşeşti, contează atitudinea mimico-gestică

Un candidat la concursul de intrare în magistratură, Diana Mursoi, din Târgu Jiu, trimitea în 2015 un memoriu preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, revoltată modul cum fusesese notată.

Diana Mursoi a acordat, la acea vreme, un interviu siteului ecopolitic.ro în care spunea: „Cristi Danileţ, reprezentant CSM, cu atribuţii în organizarea concursului, a afirmat în postările de pe Facebook că «la interviu nu ai cu ce să greşeşti, contează atitudinea mimico-gestică» – mie mi se pare aberant ca asta să fie definitoriu pentru un magistrat, care în primul rând trebuie să cunoască legea, să aibă gândire logică şi să fie corect. Poate unii sunt mai timizi la interviu, dar asta nu cred ca îi face mai puţin buni să devină magistraţi, dacă au dovedit, prin celelălate probe, că au înţeles legea şi au o gândire logică. Examenul scris de cunoştinţe juridice este foarte greu – nu se rezumă la memorare mecanică, ci presupune înţelegerea materiei, conexiuni, analize şi necesită ani de studiu. În plus, dacă nu se poate greşi la interviu, aşa cum spune reprezentantul CSM, de ce unii primesc note mici, iar alţii peste 9?”.

 

Cum ajung cei din urmă printre cei dintâi

Diana Mursoi prezenta cum candidaţi aflaţi pe ultimele locuri, cu cele mai slabe note, ajungeau să fie admişi după proba de interviu: „Vă rog să urmăriţi listele cu atenţie pentru că, la o primă vedere, mai ales pentru persoane nefamiliarizate cu acest examen, pare totul în regulă, dată fiind concurenţa foarte mare şi diferenţele foarte mici între note, chiar şi o sutime. După primele două probe, cel de pe locul 140 avea media 7,56, astfel că cei care au avut o notă mai mică decât 7,56 după primele două probe, erau în afara locurilor scoase anul acesta la concurs. Dacă vă uitaţi pe lista finală, cea cu candidaţii admişi, într-adevar, pe primele locuri, pentru salvarea aparenţelor, sunt cei care au primit note mari la ambele etape eliminatorii, adică la toate cele trei probe – cunoştinte juridice, raţionament logic, interviu, însă, de pe la locul 50, încep să apară cei aflaţi iniţial după locul 140, unii cu note foarte mici la primele două probe, dar foarte mari la interviu. De exemplu: S.C. – având media 7,15, după primele două probe, şi aflându-se înainte de interviu pe locul 284 (ultimul loc), a primit nota 9,56 la interviu, ajungând în lista finală pe locul 117. L.A.M – 7,18 după primele două probe, locul 266 înainte de interviu, a primit nota 9,90 la interviu, ajungând în lista finală pe locul 92“. Ea mai afirma că se vehicula uriaşa sumă de 100.000 de euro ca preţ al admiterii.

 

Poliţistul fără noroc

Concursul pe care îl reclama Diana Mursoi se desfăşurase, în perioada 30 iunie – 6 octombrie 2015, pentru ocuparea a 140 posturi de auditori de justiţie, 70 de judecători şi 70 pentru procurori. Cea mai mare notă fusese obţinută, potrivit Adevărul, de poliţistul gorjean Alexandru Stamatescu, 9 la cunoştinţe juridice şi 8 la raţionament logic, iar la interviu a fost respins, primind nota 6,68. Ofiţer din cadrul Biroului de Investigare a Criminalităţii din cadrul Poliţiei Gorj nu era la prima încercare de a accede în magistratură. În 2014 obţinuse printre cele mai bune note, dar a primit tot una mică la interviu şi a fost respins.

 

Precizările CSM şi INM

În temeiul Legii nr.544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am mai adresat CSM următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile pe baza cărora sunt evaluaţi la proba interviului candidaţii la examenele de admitere în magistratură, respectiv la Institutul Naţional al Magistraturii?

2. Pe ce criterii sunt nominalizaţi membrii comisiilor de interviu de la examenele de admitere în magistratură, respectiv la Institutul Naţional al Magistraturii?

3. De ce a fost eliminată, odată cu introducerea probei interviului în 2012, media minimă de 7 (şapte) pentru admiterea în magistratură, respectiv în INM?

Iată, pe scurt, ce ne-au răspuns CSM şi INM: Evaluarea în cadrul probei interviului a candidaţilor la concursurile de admitere în INM şi magistratură se realizează în conformitate cu Metodologia aprobată de CSM pentru fiecare sesiune de concurs. Potrivit metodologiei, aspectele investigate în cadrul interviului sunt următoarele: aptitudinile specifice profesiei de magistrat, motivaţia pentru a accede în profesia de magistrat şi raportarea la principii şi valori morale.

Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de CSM, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. Interviul a constituit probă a concursului la INM încă din 2005. În cadrul concursului de admitere în magistratură a fost introdus în 2012, cu ocazia unificării procedurilor de concurs pentru INM şi admitere în magistratură. Analiza rezultatelor sesiunilor de până atunci ale concursului de admitere la INM a evidenţiat necesitatea reconsiderării ponderii probelor concursului în media finală, pentru acordarea unei eficienţe reale a probei interviului. Astfel, începând cu 2012, CSM a decis ca fiind oportună stabilirea unor noi ponderi pentru fiecare probă de concurs şi introducerea unui prag minim (nota 7,00) pentru cea de a treia probă de concurs (interviul fiind până atunci singura probă fără prag minim), concomitent cu renunţarea la media minimă generală.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: