În anii precedenți, Partidul Popular European de centru-dreapta a fost suficient de puternic în Consiliu și în Parlamentul European pentru a-și numi candidații săi în multe dintre funcțiile-cheie ale UE. După alegerile europarlamentare din 26 mai, puterea în cadrul Consiliului este împărțită aproximativ în sferturi, între popularii europeni, socialiști, liberali și restul europarlamentarilor.

Politico informează că matematica politică devine dificilă pentru că nicio singură forță politică nu poate domina discuția, nu poate să ajungă să aibă un veto în discuție. Atât PPE, cât și Reînnoim Europa (noua alianță dintre membrii ALDE și președintele francez Emmanuel Macron) dețin un număr suficient de voturi, în cadrul Consiliului, pentru a bloca decizia sa cea mai importantă, respectiv numirea unui nou președinte al Comisiei Europene.

„Nu am mai văzut până acum familii politice care joacă un rol atât de puternic în cadrul Consiliului”, a declarat Reinhard Bütikofer, copreședintele Partidului Verzilor europeni, potrivit aceleiași surse.

În teorie, Marea Britanie, Grecia, Ungaria, Italia și Polonia puteau exercita un drept de veto, în cazul puțin probabil în care erau dispuse să lucreze împreună, fiind țările ale căror reprezentanți în Consiliu nu aparțin niciuneia dintre cele mai importante familii politice.

În acest context, președintele Klaus Iohannis va participa, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. De asemenea, tot joi, Iohannis va participa la summitul Partidului Popular European.  După reuniunea Consiliului European de vineri, șeful statului va susține o declarație de presă comună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

 

Te-ar putea interesa și: