Justitie
Victor Ciutacu a prezentat un document despre parcursul profesional al judecătorului Laurențiu Beșu
Laurențiu Beșu. Sursă foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Controversa privind parcursul profesional al lui Laurențiu Beșu capătă o dimensiune nouă, după o intervenție publică a jurnalistului Victor Ciutacu.
Într-o emisiune difuzată luni seară la România TV, Ciutacu a prezentat ceea ce a numit un element de noutate decisiv în dosarul public al magistratului: existența unui document oficial potrivit căruia Beșu „nu a prestat nicio zi de activitate de poliție judiciară” în perioada în care a activat în structura cunoscută sub numele de „Doi și-un sfert”.
Această afirmație mută discuția dintr-un registru procedural, dominat până acum de neclarități legate de avize și cronologii administrative, într-un plan mult mai sever: cel al îndeplinirii sau neîndeplinirii condițiilor legale minime pentru accesul în magistratură.
De la ambiguitate la negație explicită
Până la această intervenție, dezbaterea publică se concentra pe existența sau lipsa unor avize de poliție judiciară și pe modul în care acestea au fost certificate de-a lungul timpului.
Documentul invocat de Victor Ciutacu schimbă însă complet perspectiva. Nu mai este vorba despre interpretarea unei vechimi discutabile, ci despre ipoteza potrivit căreia perioada petrecută de Beșu în cadrul Direcția Generală de Informații și Protecție Internă nu ar putea fi luată în calcul sub nicio formă ca activitate de poliție judiciară.
„Conform unui document oficial, Laurențiu Beșu nu a prestat nicio zi de activitate de poliție judiciară pe perioada în care a lucrat la structura «Doi și-un sfert»”, a declarat Ciutacu în emisiune. Din această premisă decurge o concluzie cu impact major: magistratul nu ar fi îndeplinit pragul minim de cinci ani de activitate cerut de lege pentru accesul în magistratură pe filiera poliției judiciare.
Victor Ciutacu. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Ce spune cadrul legal invocat în emisiune
În susținerea afirmațiilor sale, Victor Ciutacu a făcut trimitere la reglementările aplicabile la momentul respectiv. „Legea este foarte clară”, a subliniat acesta. „Cadrele DGPI nu puteau dobândi calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare și nu desfășurau activități specifice în calitate de ofițeri de poliție judiciară.”
Această poziție este corelată cu prevederile Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, care stabilea explicit că atribuțiile de cercetare penală pot fi exercitate exclusiv de polițiști desemnați nominal din structuri operative ale Poliției Române, pe baza unui aviz al procurorului general. Structurile informative ale Ministerului de Interne, inclusiv DGPI, aveau atribuții limitate la siguranță internă, protecție și activități informative, fără competențe de anchetă penală.
În această logică juridică, activitatea desfășurată în cadrul DGPI nu putea genera, nici juridic și nici funcțional, vechime relevantă în poliția judiciară, întrucât legea separa strict rolul informativ de cel de cercetare penală.
Miza eligibilității și posibilele consecințe
Afirmațiile făcute la România TV ridică o problemă de fond. „Dacă această situație se confirmă definitiv, numirea lui Laurențiu Beșu în funcția de judecător a fost făcută fără îndeplinirea condițiilor legale”, a spus Ciutacu, avertizând că efectele ar putea fi „extrem de grave”.
În scenariul descris, nu doar parcursul profesional al magistratului ar fi pus sub semnul întrebării, ci și actele judiciare pronunțate de acesta. Ipoteza avansată este aceea a contestării sau chiar anulării unor hotărâri, în cazul în care s-ar constata că funcția a fost ocupată fără respectarea cerințelor legale de acces.
Ipoteze penale discutate public
Pe componenta penală, jurnalistul a menționat mai multe calificări vehiculate în spațiul public, subliniind însă caracterul lor ipotetic. „Fals în declarații, inducerea în eroare prin mijloace frauduloase, participație improprie sau abuz în serviciu” sunt formulele enumerate, cu precizarea că orice astfel de încadrare ar depinde de probe și de stabilirea elementului subiectiv.
Această delimitare este esențială. În lipsa unor concluzii definitive ale instituțiilor competente, discuția rămâne una de analiză publică, nu de constatare juridică.
Reacții și poziții instituționale invocate
În relatarea de luni seară, Victor Ciutacu a susținut că există răspunsuri și reacții instituționale din partea Consiliul Superior al Magistraturii, a Parchetul General și a DGPI care converg spre aceeași problemă: lipsa activității de poliție judiciară în perioada petrecută de Beșu în structura informativă.
De asemenea, a fost invocat un răspuns potrivit căruia Parchetul General „nu mai deține date” privind activitatea lui Beșu după un anumit moment și „nu poate confirma” existența sau menținerea unui aviz de poliție judiciară în acei ani.
Contextul public al cazului Beșu
Cazul Beșu a intrat în atenția publică după apariția sa în documentarul Recorder „Justiție capturată”, urmată de reacții instituționale și de anunțarea unor verificări. Ulterior, magistratul a solicitat și a obținut validarea CSM pentru trecerea din funcția de judecător în cea de procuror.
Beșu a susținut public că procedura de admitere a fost parcursă regulamentar și că documentația depusă a fost verificată de comisiile competente. În același timp, el nu a contestat explicit autenticitatea documentelor și răspunsurilor oficiale invocate în emisiunea România TV.
