Viața pare din ce în ce mai posibilă pe Marte. S-a descoperit un ocean ascuns sub aceată planetă

Viața pare din ce în ce mai posibilă pe Marte. S-a descoperit un ocean ascuns sub aceată planetă Planeta Marte Sursa Foto: Twitter/X

Oamenii de știință care examinează datele obținute de nava InSight Lander a NASA au dezvăluit prezența unui rezervor subteran care conține suficient lichid pentru a acoperi Marte cu un kilometru de apă.

Geofizicienii au descoperit un ocean gigantic ascuns sub suprafața planetei Marte și spun că acesta ar putea găzdui viață.

Rezervorul subteran masiv, descoperit cu ajutorul datelor seismice obținute de nava InSight Lander a NASA, conține suficient lichid pentru a acoperi întreaga planetă cu un kilometru de apă. Cu toate acestea, este mult prea adânc pentru a putea fi accesat prin orice mijloace cunoscute.

Prins într-un strat de rocă fracturată la 11,5-20 de kilometri sub scoarța exterioară a Planetei Roșii, accesul la apă ar necesita o operațiune de foraj care nu a fost încă realizată pe Pământ.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dar dacă oamenii vor reuși să ajungă la ea într-o zi, cercetătorii spun că este un loc promițător pentru căutarea vieții. Oamenii de știință și-au publicat concluziile la 12 august. În revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

„Apa este necesară pentru viață, așa cum o știm”, a declarat într-o declarație Michael Manga, coautor al studiului și profesor de științe ale pământului și planetare la UC Berkeley.

„Nu văd de ce rezervorul subteran nu este un mediu locuibil. Este cu siguranță adevărat pe Pământ, minele adânci găzduiesc viață, fundul oceanului găzduiește viață”.

„Nu am găsit nicio dovadă a existenței vieții pe Marte, dar cel puțin am identificat un loc care ar trebui, în principiu, să fie capabil să susțină viața”, a adăugat Manga.

Lacuri pe Marte

Canalele râurilor secate, deltele și paturile lacurilor traversează suprafața planetei Marte, oferind oamenilor de știință numeroase dovezi că apa a existat cândva în abundență pe suprafața planetei sterpe. Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, o schimbare bruscă a climei planetei Marte a îndepărtat apa de pe suprafața sa.

Cauza deshidratării rapide este neclară, deși oamenii de știință au sugerat că ar putea fi o pierdere bruscă a câmpului magnetic al planetei, impactul unui asteroid sau viața microbiană antică care a rupt planeta cu schimbările climatice. Stabilirea explicației corecte și descoperirea locului în care s-a dus apa a devenit o întrebare importantă.

Pentru a cerceta interiorul planetei în căutare de indicii, cercetătorii din spatele noului studiu au folosit datele colectate de modulul de aterizare InSight al NASA, un laborator seismologic robotizat care a studiat funcționarea interioară a Planetei Roșii în perioada 2018-2022. Senzorii lui InSight i-au permis să înregistreze cutremure de până la magnitudinea 5, care au reverberat pe planetă în urma impactului meteoriților și a schimbărilor provocate de activitatea vulcanică.

Introducând aceste date într-un model matematic similar celor utilizate pentru a găsi acvifere și depozite de petrol pe Pământ, oamenii de știință au cartografiat interiorul planetei Marte pentru a afla „grosimea scoarței, adâncimea miezului, compoziția miezului, chiar și un pic despre temperatura din manta”, a declarat Manga.

Oceanele marțiene

Investigarea scoarței mai adânci a arătat că aceasta constă, cel mai probabil, dintr-un mozaic de roci ignoase fragmentate care conțin apă lichidă mai mult decât suficientă pentru a umple oceanele marțiene. Acesta este un semn că apa nu a scăpat în spațiu acum miliarde de ani, ci s-a scurs în crusta planetei.

În prezent, atingerea oceanului secret depășește cu mult capacitățile tehnice ale omenirii (cea mai adâncă gaură săpată vreodată pe Pământ, Kola Superdeep Borehole, sapă doar 7,6 mile în suprafața planetei noastre), însă nu este singurul loc în care oamenii de știință caută viață pe Marte.

De fapt, mostre de praf de pe Marte și chiar dovezi de viață antică ar fi putut fi deja colectate de roverul Perseverance, care explorează suprafața craterului Jezero pentru a colecta mostre geologice din 2021.

NASA a planificat inițial lansarea unei misiuni de prelevare a probelor undeva în 2026, însă această dată a fost amânată până în 2040 din cauza preocupărilor bugetare. Agenția solicită în prezent propuneri din partea companiilor private pentru a accelera calendarul misiunii, scrie Live Science.

Revista presei