Veronica Cochelea, fostă canotoare, încasează 15.094 de lei, mai mult decât Nadia Comăneci, Daniela Silivaș sau Elisabeta Lipă, deși are mai puține medalii

Anul 2000 a adus o schimbare extrem de importantă în sportul românesc. Pentru că mulți dintre foștii campioni aveau mari dificultăți financiare, s-a adoptat Legea nr.69/2000. Pe scurt, în capitolul X, denumit „Protecția socială a sportivilor de performanță” s-a reglementat acordarea unor rente viagere pentru sportivii care urcă pe podium la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale sau Campionatele Europene.

457 de foști mari sportivi

A fost un pas către normalitate și protecție a sportivilor. Mai ales a celor care nu reușesc să-și asigure și o stabilitate financiară după retragerea din activitate. Însă, legea are și câteva probleme care au creat situații paradoxale. Teoretic, un sportiv este răsplătit cu o sumă direct proporțională cu numărul de medalii câștigate. Însă, algoritmul de calcul al rentelor viagere nu ține cont neapărat de cantitatea aurului, argintului și bronzului.

În luna august 2016, Ministerul Tineretului și Sportului a efectuat plăți către 457 de foști mari sportivi, fiindule virat în conturi un total de 2.207.889 de lei.

15.094 de lei, cea mai mare rentă

Cei mai mulți bani i-a primit Veronica Cochelea. Poate numele nu spune prea multe publicului larg.

Este vorba despre o fostă canotoare, care și-a trecut în palmares două medalii olimpice de aur (Atlanta și Sydeny), trei de argint (Seul și Barcelona) și una de bronz (Seul), dar și un aur la Campionatul Mondial. Veronica este lidera topului rentelor și a încasat 15.094 de lei. Elisabeta Lipă, cea mai mare canotoare din istorie, a primit 11.428 de lei. Actualul ministru al Tineretului și Sportului a strâns cinci medalii de aur la JO, plus una de argint. La Mondiale, Lipă a câștigat o medalie de aur, 10 de argint și două de bronz. Viorica Susanu, o altă canotoare legendară, are în palmares patru medalii de aur la Jocurile Olimpice, și una de bronz. La Mondiale a urcat de cinci ori pe prima poziție a podiumului, de trei ori pe treapta a doua și de trei ori pe cea de-a treia. Susanu a încasat o rentă de 12.938 de lei.

„Nu știu cum se face calculul”

Campioana olimpică nu știa exact despre ce este vorba. „Nu am stat să mă uit la ce rente primesc ceilalți. Nu știu cum se face calculul”, ne-a spus Susanu. România a făcut legea ani de zile în gimnastica feminină și a adunat sute de medalii în competițiile internaționale. Nadia Comăneci, cea mai importnată reprezentată a acestui sport, a primit 13.153 de lei în luna august, pentru cele cinci medalii de aur, trei de argint și una de bronz, de la Jocurile Olimpice. Dar și pentru un total de două medalii de aur și două de argint la CM și nouă de aur, două de argint și una de bronz la CE. O altă legendă a gimnasticii, Daniela Silivaș, și-a trecut în cont trei medalii de aur, două de argint și una de bronz, la JO de la Seul. La Mondiale a câștigat șapte de aur, două de argint și una de bronz, la Europene, cinci de aur, trei de argint și două de bronz. Silivaș a fost remunerată cu 13.153 de lei.

Textul de lege vorbește despre modul de calcul al rentelor. „În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează:

a) – 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice;

a) – 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

a) – 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene; b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzatoare cuvenite potrivit lit.

a) pentru următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară, potrivit nivelurilor prevazute la alin. (5) lit. b).”