Pe lângă că sunt mici, iar majorările anunțate cu surle și trâmbițe s-au dovedit, de fapt, scăderi, pentru că nu acoperă nici măcar scumpirile aduse de inflație, pensiile vor veni tot mai târziu. Astfel că mulți dintre cei care astăzi muncesc ar putea să nu apuce ziua în care să și primească ceva din sumele enorme cu care au fost obligați să cotizeze la fondul public de pensii.

Vârsta de pensionare a fost crescută, în România, pe șest. Mulți români nici măcar nu și-au dat seama că acest lucru se întâmplă.

Marius Budăi nu a anunțat public creșterea vârstei de pensionare

Măsura a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, fără să fie anunțată în prealabil. Aceasta și în contextul protestelor din Franța provocate de o propunere similară, de majorare a vârstei de pensionare, promovată de guvernul de la Paris. În an preelectoral, politicienii români se feresc să provoace nemulțumiri alegătorilor.

Începând cu luna ianuarie, vârsta de pensionare pentru femei a fost majorată la 62 de ani, de la 61 și nouă luni. Măsura este prevăzută în concordanță cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Conform calendarului stabilit prin actele normative, până în luna ianuarie a anului 2035, vârsta de pensionare pentru femei va crește treptat până va ajunge la 65 de ani. Pentru acel an, legea prevede că vârsta de pensionare va fi aceeași pentru femei și bărbați, 65 de ani. În aceste condiții a crescut și stagiul complet de cotizare pentru pensie, la femei, la 32 de ani, de la 31 de ani și 11 luni.

„Noi suntem acum pe punerea în aplicare a legii care a fost implementată începând cu ianuarie 2011 (...). Vârsta de pensionare creşte până la 63 de ani, conform unui grafic-anexă la lege. Am avut o creştere a vârstei de pensionare, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Dacă la bărbaţi au crescut vârstele de pensionare de la 56 de ani la 65 de ani, în cazul femeilor vârstele de pensionare au început să crească de la 55 de ani, ajungând la 63 de ani în anul 2023”, a declarat Doina Pârcălabu, fost şef la Casei de Pensii.

Potrivit spuselor sale, urmează ca în orizontul de timp 2035, vârsta de pensionare a femeilor și bărbaților să ajungă la același nivel, 65 de ani.

„Acest lucru se întâmplă peste tot în sistemele de pensii publice în lume, tocmai pentru că speranţele de viaţă ale oamenilor au crescut, dar nu la fel de mult ca în alte ţări", a declarat de curând Doina Pârcălabu, la Antena 3.

Declinul sistemului de pensii va începe în anul 2030

Sistemul de pensii intră în declin

Vârsta de pensionare în România este în prezent de 63 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați, iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani.

De asemenea, problemele demografice ale României se vor acutiza în următorii ani, iar acest lucru va duce la declinul sistemului de pensii. Specialiștii estimează că numărul pensionarilor îl va depăși pe cel al lucrătorilor activi, în 2030. Iar până în anul 2060 se va ajunge în situația în care unul din trei români va avea peste 65 de ani.

Pe cale de consecință, tot din 2030, se așteaptă la un declin al sistemului public de pensii.

În prezent, numărul angajaților cu carte de muncă, adică a celor care cotizează la sistemul public de pensii, este puțin mai mare decât cel al pensionarilor, ceea ce conferă o oarecare stabilitate. Sunt 4,7 milioane de pensionari și 5,6 milioane de salariați.

Majorarea vârstei de pensionare a provocat proteste în Franța

Activitatea economică în Franța a fost paralizată de un val de proteste masive, organizate de cele mai importante centrale sindicale. Cetățenii francezi au ieșit în stradă împotriva reformei pensiilor promovată de Emmanuel Macron. Mai multe categorii de salariați au intrat în grevă, fiind anunțate cele mai ample măsuri de protest din ultimii 13 ani.

Legea pensiilor care i-a scos în stradă pe francezi prevede o creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Majorarea se va produce în fiecare an cu câte trei luni, procesul urmând să se încheie în 2030. Din 2027, angajaţii francezi vor trebui să aibă minimum 43 de ani de muncă, pentru a primi pensia întreagă.

Această reglementare este menită să reducă decalajul din fondul de pensii. Conform datelor oficiale, în urmă cu 50 de ani, în Franţa, existau patru angajaţi pentru fiecare pensionar. În prezent, raportul este sub doi la unu, mai exact de 1,7 angajaţi la fiecare pensionar.