Colonelul (r) Ioan Burdulea, un fost ofițer de prim-rang al acestei unități, dezvăluie în volumul său ”Vînătoarea de spioni” modul în care funcționa serviciul și cum erau descurajați cei vizați de Kremlin pentru a intra în solda sovieticilor.

Chiar dacă era membră a blocului comunist, a Tratatului de la Varșovia și CAER, prin actul din 21 august, 1968, prin care Nicolae Ceaușescu condamna invazia Cehoslovaciei de către țări aliate sub steagul URSS au făcut ca relațiile dintre Moscova și București să devină din ce în ce mai tensionate.

Kremlinul a încercat să penetreze statul român prin agenții KGB și GRU. România avea însă deja formată o unitate specială anti – KGB, unitatea 110 specializată în dejucarea planurilor spionilor sovietici în România socialistă.

Colonelul (r) Ioan Burdulea, un fost ofițer de prim-rang al acestei unități, dezvăluie în volumul său ”Vânătoarea de spioni” modul în care funcționa serviciul și cum erau descurajați cei vizați de Kremlin pentru a intra în solda sovieticilor.

Volumul ”Vânătoarea de spioni” poate fi găsit pe www.edituradecarte.ro, în magzinele Companiei de Librării București și pe www.clb.ro, pe www.libris.ro, www.carturesti.ro, www.librarie.net, www.pravaliacucarti.ro, www.emag.ro și în rețeaua de distribuție de presă.

„Ziaristul”

Încă din anii 70 România era tratată de către URSS din punct de vedere informativ ca un stat inamic. Atît KGB cît și GRU se foloseau de orice oportunitate pentru a culege informații și pentru identificarea unor cetățeni români susceptibili de a fi recrutați ca agenți în scopul furnizării de informații secrete, ori în vederea utilizării lor ca persoane de influență. Erau căutați în special cetățeni români aflați în dezacord cu politica promovată de stat.

În 1976, la sfîrșitul unei acțiuni comune româno-sovietice la care a avut acces și presa, un anume ”Radu”, redactor-șef al unui ziar editat în județul Dîmbovița a fost invitat la o întîlnire privată de către un cetățean sovietic, cunoscut cu preocupări care prezentau interes pentru securitatea statului.

După o masă copioasă stropită din plin cu alcool ”Radu” a început să fie exploatat informativ de către cetățeanul sovietic. A urmat o conversație de două ore condusă cu abilitate de sovietici în probleme de interes pentru KGB. Într-o stare ușor euforică, dar și cu o doză de răutate la adresa românilor ”Radu” a făcut numeroase aprecieri critice la adresa politicii statului român. I-a relatat convorbitorului său că el este de origine poloneză iar românii sînt un popor de curve.

Înainte de despărțire cetățeanul sovietic i-a propus lui ”Radu” și alte întîlniri iar propunerea a fost acceptată.

Trecînd la verificări s-a constatat că ”Radu” manifesta dezinteres în activitatea profesională și folosea atît calitatea de redactor-șef, cît și pe cea de memebru al CJ Dîmbovița al PCR în scopuri personale. Participa frecvent la petreceri somptuoase și era cunoscut ca un mare consumator de alcool. A fost întocmit un raport și o informare în urma căreia ”Radu” a fost exclus din partid și destituit din funcția de redactor-șef, apoi mutat la un alt loc de muncă. În urma acestor măsuri a dispărut și interesul cetățeanului sovietic pentru persoana sa.

Colonel(r) Ioan Burdulea – Vânătoarea de spioni (amintirile unui ofițer de informații din celebra UM 110 – Unitate anti-KGB)

Editura Evenimentul și Capital

www.edituradecarte.ro