„Există o fragilitate extraordinară a instituţiilor democratice în România şi în unele locuri din Europa Centrală, declară Heather Conley, director al Programului Europa din cadrul Centrului de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.
„În pofida faptului că au parcurs un foarte, foarte lung drum în ultimii 20 de ani, asistăm la un regres în democraţie şi statul de drept”, a subliniat Conley.

După ani de reforme democratice, România pare să devieze spre autoritarism, aşa cum se întâmplă şi în alte câteva ţări din Europa de Est. Europa aşteaptă să vadă ce se va întâmpla duminică, 29 iulie, atunci când românii vor vota într-un referendum naţional privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ultimul demers din seria luptei pentru putere din partea unor facţiuni despre care criticii spun că au puţină loialitate faţă de democraţie, potrivit cotidianului american.
Corupţia endemică din România

Timp de decenii, România şi o mare parte din Europa de Est au fost aliaţi ai Uniunii Sovietice, fosta superputere comunistă, angrenată într-o luptă împotriva democraţiilor occidentale, în perioada Războiului Rece. La sfârşitul anilor 1980, URSS şi-a pierdut influenţa asupra blocului din Est, în contextul în care ţări precum Polonia, România, Germania de Est şi Ungaria şi-a declarat independenţa şi s-au îndreptat spre democraţie.

În cei 23 de ani care au trecut de atunci, România a trebuit să înfrunte o corupţie endemică, să se ocupe de o economie distrusă şi să consfinţească respectul faţă de drepturile omului.
Astăzi, acolo unde rafturile goale din magazine şi întreruperea curentului electric au marcat odată capitala ţării, magazine de designeri şi cafenele la modă coexistă cu arhitectura-mamut în stil comunist. România şi-a liberalizat pieţele şi a introdus presa şi alegerile libere.

Potrivit USA Today, aceste schimbări au adus României aderarea la UE şi NATO, dar nu au învins tradiţia de luptă pentru putere care datează de secole aici.
Evenimentele din România amintesc de Ungaria
La începutul acestei luni, premierul de stânga Victor Ponta a reuşit îndepărtarea ambilor preşedinţi ai camerelor Parlamentului şi înlocuirea lor cu aliaţi. Parlamentul l-a suspendat pe Traian Băsescu şi a limitat drastic puterea Curţii Constituţionale, notează publicaţia americană.

Criticii lui Băsescu spun că acesta nu este lipsit de vină. Ponta îl acuză de încălcarea Constituţiei şi folosirea puternicelor servicii secrete împotriva adversarilor săi.

Demersurile adoptate au declanşat proteste de stradă şi condamnare din partea Occidentului. Cotidianul american aminteşte că Ambasada SUA la Bucureşti a emis o declaraţie de condamnare a „manipulării şi a ameninţărilor” la adresa unor instituţii democratice.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a avertizat România că „lupta politică nu poate justifica încălcarea principiilor democratice fundamentale”.

Evenimentele din România se fac ecoul unor evenimente din ţara vecină, Ungaria. La începutul acestui an, guvernul ungar a implementat o nouă Constituţie, care limitează drepturile individuale, sistemul judiciar şi independenţa băncii centrale. Analiştii spun că este nevoie de mai mult decât de cuvinte aspre din partea Occidentului pentru a inversa tendinţa.

„Trebuie să existe unele mecanisme foarte importante de forţare a acţiunii, care să atragă atenţia liderilor asupra a ceea ce este în joc”, a afirmat Conley.

Recesiune economică
Recesiunea economică nu ajută: România a fost obligată să reducă salariile şi beneficiile pentru angajaţii din sectorul public şi să opereze disponibilizări, deschizând calea pentru ca Ponta să susţină că pieţele libere şi reformele democratice nu funcţionează în România, este de părere publicaţia americană.

Cu toate acestea, unii spun că reacţia internaţională la această situaţie este exagerată. Anneli Ute Gabanyi, politolog de la Berlin, specializată în Balcani, spune că disputa este doar o luptă între un preşedinte şi Parlament şi nu o încercare de a răsturna democraţia. În definitiv, alegătorilor li se permite să-şi spună cuvântul asupra faptului dacă Traian Băsescu ar trebui să părăsească postul.

Totuşi, unii spun că referendumul va decide nu doar soarta lui, ci şi dacă ţara rămâne credincioasă valorilor democratice.

Te-ar putea interesa și: