Cele 36 de pagini ale documentului public reprezintă cel mai bine structurat document independent (în sensul nepolitic) pe care l-am văzut în materie de strategie de intelligence. Cum documentul vine cu evaluarea la zi a evoluțiilor internaționale, valoarea sa e de două ori mai mare pentru oricine lucrează în domeniul politicii externe, de securitate și apărare, și merită cea mai mare atenție mai ales prin componentele legate de perspectiva de creștere a încrederii, de oferire de produse comprehensive publicului larg și de transparență asumată, cu păstrarea zonei secrete/clasificate a informațiilor cu care lucrează Comunitatea de Intelligence.

În plus, Documentul asumă din start responsabilitatea pentru apărarea drepturilor omului, a vieții private și libertăților cetățenilor, creșterea transparenței activităților pentru a valida și creșterea încrederii și sprijinului cetățenilor pentru activitatea de intelligence și pentru ceea ce produce Comunitatea alcătuită din serviciile secrete americane la toate nivelurile. Subiectul este de o importanță deosebită, documentul asumând public 4 principii ale transparenței intelligence-ului american într-o sinteză, inclusă în premieră în document (pagina 25). Despre responsabilitate și componenta de supraveghere (oversight) documentul nu are egal în istoria activității de intelligence americane și globale.

Când vorbim despre evaluarea mediului internațional la zi, a amenințărilor și provocărilor de securitate – aceasta e formula sub care abordează situația – documentul devine cel mai interesant proiect de strategie publică apărut pe piață până azi. Schimbările la nivelul mediului internațional vin de la slăbirea ordinii internaționale de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu precădere slăbirea dominației idealurilor democratice occidentale asupra lumii și tendințe izolaționiste în creștere în Occident – aluzie asumată chiar la Statele Unite în era Trump -, pe lângă schimbări în economia globală. Amenințările sunt tot mai diverse și interconectate, altădată sunt marcate de trei caracteristici – complexitate, interconectivitate și natura transnațională – de unde nevoia de a coopera internațional pentru că nimeni nu le poate confrunta cu succes deplin pe toate, de unul singur.

La nivel individual, Strategia nu vine cu descoperiri novatoare, prezentând, practic, aceleași zone de amenințare ca la preluarea mandatului de către Donald Trump, după alegerile din 2016, când dosarele Joint Chiefs of Staff vizau aceleași 5 amenințări majore: Rusia, China, Coreea de Nord, Iranul și terorismul. Doar că natura amenințărilor provenite de la fiecare dintre actori e diferită. Terorismul e menționat de 11 ori explicit – alături de contraterorism și de preocuparea pentru domeniu al intelligence-ului american, nu vizând o organizație sau alta – în timp ce numeroase componente nu sunt explicit atribuite unui actor sau altuia, pe tot cuprinsul strategiei.

Dar poate cea mai înfricoșătoare parte o constituie accesul pe piața internațională a unor actori noi, multipli, pe baza resurselor deținute, grupuri și indivizi intrând direct în competiție cu statele. Iar democratizarea tehnologiilor și accesul la acest nivel face să crească amenințările cibernetice – la adresa infrastructurii critice, sănătății publice, siguranței, prosperității economice și stabilității statelor – tehnologiile noi precum inteligența artificală, automatizarea și computerele cu performanțe crescute permit capabilități îmbunătățite în intelligence și la nivel militar, în timp ce avansul nano și bio-tehnolgiilor amenință însăși ființa umană și dezvoltarea sa în viitor. Se adaugă abilitățile indivizilor și grupurilor de a genera impact major politic, economic, militar și ideologic la nivelul societăților și statelor, subminând instituțiile tradiționale.

Noile tehnologii permit și creșterea influențelor indivizilor și grupurilor în identitatea etnică, religioasă sau de altă natură, schimbând dramatic natura conflictelor, provocând capacitatea guvernelor de a satisface cererile în creștere venite din partea populației, generând instabilitate în creștere la nivel intern. Grupurile extremist-violente pot utiliza aceste instrumente, în timp ce migrația, refugiații în creștere ca număr și urbanizarea în creștere provoacă limitele guvernelor de jur împrejurul lumii de a gestiona crize și fracturează și mai mult societățile. Peste toate, disparitățile în resurse și activitate economică, impactul manifest al schimbărilor climatice, pandemii sau crimă organizată transnațională au un impact în creștere asupra lumii de mâine.

Strategia Națională de Intelligence a SUA marchează foarte clar obiectivele și nivelul de ambiție asumat. E vorba, mai întâi, de asigurarea securității naționale a SUA, puterea sa economică și superioritatea tehnologică. Intelligence-ul pe care-l livrează își propune identificarea evoluțiilor din interior ale proceselor, la timp, cu obiectivitate, claritate și independență, cu un acces fără egal la informația protejată a terților și înțelegerea din timp a intențiilor și capabilităților adversarilor, punând accent pe avertizare globală strategică și pe anticipare. Iar scopul e de a rămâne cea mai bună și puternică comunitate de intelligence a lumii.

 

Te-ar putea interesa și: