În România s-a înregistrat în 2016 o situație probabil unică în lume: 67 de tone de uraniu românesc zaceau într-o fabrică din Feldioara (Brașov), dar Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, cumpăra uraniu de la canadieni. Cum s-a ajuns aici? Compania Națională a Uraniului nu are voie să vândă uraniu românesc în afara ţării, singurii ei clienţi fiind Nuclearelectrica şi Rezervele de Stat. Problema este că de la finalul lui 2015, Nuclearelectrica nu a mai cumpărat nici măcar un gram de uraniu românesc, compania spunând că altă firmă a oferit uraniu mai ieftin. Aşa am ajuns să importăm uraniu de la compania Cameco Inc. SUA (cu facilitate de producţie în Canada).

 

Apare teoria conspirației

S-a declanșat un scandal uriaș până la vârful Guvernului. A plouat cu suspiciuni că grupuri de interese plănuiesc să scoată statul român de pe harta producătorilor mondiali de uraniu prin falimentarea Companiei Naţionale a Uraniului (CNU). Pe bursa zvonurilor a circulat insistent ideea că România este la un pas să-și pună pe butuci industria combustibilului nuclear și să devină dependentă de companii străine.

 

„Ticăloșia” dezvăluită de Băsescu

Imediat după decizia Nuclearelectrica de a cumpăra uraniu din Canada, fostul președinte Traian Băsescu a spus: „Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar până când România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi. Domnule prim-ministru Cioloş, vă rog opriţi această ticăloşie, indiferent care este preţul uraniului românesc”.

 

O soluție pentru interesul național

Camera Deputaților a adoptat, pe 20 iunie 2018, în calitate de for decizional, o lege privind fabricarea combustibilului nuclear în Romania „în condiţii de securitate naţională”. „Măsurile propuse prin prezenta lege contribuie la menţinerea securităţii şi independenţei energetice a României”, prevede actul normativ publicat luni în Monitorul Oficial. „În vederea menţinerii ciclului integrat de fabricaţie a combustibilului nuclear în România, necesar funcţionării reactoarelor nuclearo-energetice de tip CANDU, combustibilul nuclear, respectiv pulberea de dioxid de uraniu, sunt produse pe teritoriul României de către Compania Naţională a Uraniului – S.A”, prevede legea. Potrivit actului normativ, România va putea să importe materie primă nucleară doar în cazul în care statul român nu obține, din exploatările naționale, suficient uraniu pentru funcționarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, sau dacă uraniul românesc „nu corespunde calitativ” condițiilor tehnice.

Mina de la Crucea, cu un picior în groapă

Ultima mină din care România mai scoate uraniu este la Crucea (județul Botoșani) și zăcămintele sunt pe terminate. Prin urmare, statul român trebuie să deschidă alte mine. Se află în discuție începerea producției la Tulgheș (Harghita), la Grințieș (Neamț), dar și la Avram Iancu și Băița Splai, în Bihor.

La Crucea se extrage uraniu din 1983 și din miile de mineri au mai rămas să lucreze câteva sute. La rândul ei, Compania Națională a Uraniului se confruntă cu o situaţie dezastruoasă după ce contractul cu Nuclearelectrica a fost sistat în decembrie 2015 şi nici livrări la rezerva de siguranţă a statului nu au fost comandate. „Parcă totul a fost programat din timp”, s-au plâns sindicaliştii.

Mina de uraniu de la Crucea, judeţul Suceava, este ultima mină de uraniu încă activă din România. De aici va pleca materia primă care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Iulian Iancu: „În spatele companiei e acționariat rusesc!”

Deputatul Iulian Iancu (foto), președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților și artizan al proiectului de lege, a declarat în Parlament, după adoptarea legii, pe 20 iunie, că firma canadiană a fost la un pas să scoată de pe piață compania românească. „Guvernul Cioloş, în decembrie (2015, n.red.), introduce într-un mod absolut abuziv condiţia ca unei companii naţionale care a fost concepută pentru a avea un singur beneficiar, respectiv Centrala Nucleară, să i se introducă un concurent, concurent care a intrat într-un preţ şi întro politică de dumping, obligând practic scoaterea din piaţă a Companiei Naţionale a Uraniului”, a spus acesta.

 

Scandal monstru de corupție

Potrivit deputatului, compania canadiană Cameco, de la care România a început să cumpere uraniu, ar avea legături cu rușii. „Cine a dat lovitura de graţie Companiei Naţionale a Uraniului? Ce companie era în discuţie? Cameco. Cine este această companie? Intraţi, vă rog, pe Internet, şi o să vedeţi că în Statele Unite s-a declanşat un scandal monstru de corupţie în care sunt vizaţi, la nivelul cel mai înalt, funcţionari din Statele Unite şi Canada, descoperindu-se că în spatele Companiei Cameco este şi acţionariat rusesc”, a declarat acesta.

Senator „atomic” acuză o politică anti-statală!

Specializat în inginerie nucleară, senatorul Șerban Valeca, fost ministru al Cercetării, a condus timp de 13 ani, între 1992 și 2005, Institutul de Cercetări Nucleare Mioveni. Iată ce a spus acesta în dezbaterile care au avut loc în Senat, pe 14 mai 2018: „România a avut și are în continuare rezerve de uraniu, iar ceea ce s-a întâmplat în timpul Guvernului tehnocrat a fost contra țării, prin faptul că s-a început importul”.