Uniunea Europeană are planuri pentru a se extinde. De când președintele rus, Vladimir Putin, a dat ordinul - cu 20 de luni în urmă - de a invada Ucraina și de a începe războiul în inima continentului european, extinderea UE a încetat să mai fie văzută ca fiind condiționată și s-a convertit în "când" și "cum".

Uniunea Europeană își face calcule. După ani de paralizie și două decenii după ce UE a confirmat - la summitul de la Salonic - că viitorul Balcanilor de Vest stă în club, liderii europeni și-au lăsat deoparte îndoielile și încep să perceapă aderarea ca un pas "inevitabil", un "atu" pentru a îmbunătăți prosperitatea clubului și a garanta securitatea și stabilitatea pierdute din cauza războiului rusesc. O extindere care va necesita reforme în noile țări și un proces de reflecție internă la nivel european care începe săptămâna aceasta la Granada, în cadrul unui summit informal al liderilor europeni sub președinția spaniolă a UE.

Proiectul de declarație la care EL PERIÓDICO a avut acces începe cu un angajament ferm din partea Celor 27: "Ne-am întâlnit la Granada pentru a marca începutul procesului de definire a direcțiilor și priorităților politice generale ale Uniunii pentru următorii ani". Nimeni nu se îndoiește de faptul că nu va fi ușor. Sunt decizii de luat pentru Cei 27. Dar dacă UE dorește să ducă cu succes un proces de extindere pe care liderii îl definesc în textul de concluzii drept "o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate", reforma internă este prezentată ca esențială. 

Uniunea Europeană vrea să primească noi aliați

"Este vital să examinăm dinamica viitoare a Uniunii noastre, politicile noastre și procesul decizional, printre altele, pentru a asigura succesul continuu al UE" și, în special, să răspundem la "întrebări critice, cum ar fi ce facem împreună? Cum decidem? Cum ne combinăm mijloacele și ambițiile noastre", a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitație la o reuniune europeană convocată pentru a stabili "cursul" pe care UE trebuie să-l urmeze în următorii ani să treacă de la 27 la 35 și chiar la 37 de state membre. 

Această reflecție, pe care liderii o vor demara în orașul andaluz, va fi integrată în următoarele luni în noua agendă strategică 2024-2029. "Granada este momentul în care să privim în urmă și să evaluăm în mod critic progresul, identificând realizările noastre, precum și domeniile care necesită încă acțiunea noastră politică.

Este, de asemenea, momentul să privim înainte, să identificăm provocările viitoare cu care va trebui să ne confruntăm și să ne definim strategie pentru a profita de toate oportunitățile (...) în acest mediu geopolitic în schimbare", a explicat fostul premier belgian în ajunul unei întâlniri care a început joi cu cea de-a treia întâlnire a Comunității Politice Europene, platforma de dialog inaugurată anul trecut la Praga pentru promovarea cooperării pe continent și care reuneşte la masă cincizeci de lideri europeni.

Schimbarea cerută de mulți membri

Dar pentru a trece de la 27 la 35 de țări - pentru a integra țările din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova și Georgia - Uniunea Europeană va trebui mai întâi să-și facă temele și să pregătească terenul atât la nivel politic, instituțional și bugetar, deoarece, așa cum, în urmă cu câteva săptămâni, un grup de experți convocat de Franța și Germania pentru a-și da avizul declara că "UE nu este încă pregătită să primească noi membri, nici instituțional, nici politic". O concluzie împărtășită de guvernele europene care sunt conștiente că înainte de a lua măsuri trebuie să știm "ce vrem să facem împreună", "cum o facem" și "cum plătim pentru asta".

Aceasta înseamnă, în primul rând, modificarea procesului decizional pentru a lăsa deoparte unanimitatea și a opta pentru ca deciziile să fie adoptate cu majoritate calificată, astfel încât procesul să fie mult mai agil și o singură țară sau câteva să nu poată bloca o decizie și nici să ţină un întreg continent în suspans așa cum s-a întâmplat în ultimii ani cu Ungaria. O schimbare pe care o duzină de țări o cer de luni de zile, inclusiv Spania.

Vor fi necesare adaptări și la nivel instituțional, deoarece noile țări vor însemna mai mulți comisari, mai mulți miniștri în reuniunile Consiliului și mai mulți europarlamentari într-o cameră care are 751 de membri. Numai Ucraina ar putea aspira la între 50 și 60 de europarlamentari, potrivit regulilor actuale.

Ce ar câștiga Kievul

O nouă arhitectură instituţională care trebuie să fie însoţită de schimbări bugetare profunde. Politica agricolă comună ocupă în prezent aproximativ 370 de miliarde de euro, 30% din buget. Încorporarea Ucrainei în ecuație, cu o suprafață cultivabilă de mărimea Italiei, ar face din aceasta principalul destinatar al fondurilor agricole înaintea Franței.

O inversare care ar avea, de asemenea, un impact profund asupra politicii de coeziune și care ar transforma multe dintre statele membre care primesc fonduri în contributori neți. Potrivit unui studiu intern al Consiliului menționat de "Financial Times", încorporarea Ucrainei în UE, în condițiile actuale, ar oferi Kievului acces la un buget de 186 de miliarde în șapte ani și ar face mult mai multe state membre pentru prima dată plătitoare nete.

Un alt subiect care este programat să fie abordat la Granada este Pactul privind azilul și imigrația, după ce, miercuri, Cei 27 au ajuns la un acord politic privind reglementarea crizei, ultima piesă care a rămas de convenit și care trebuie să reglementeze măsurile care ar trebui luate în situații de sosiri masive de migranți, cum ar fi cei recent înregistrați pe insula italiană Lampedusa. Liderii vor trebui acum să lanseze negocieri interinstituționale cu Parlamentul European în vederea încheierii acordului înainte de sfârșitul anului.

Ce se va discuta la summit

Înainte de a intra în chestiuni interne în această vineri, cei 27 de lideri UE vor avea ocazia, joi, să se reîntâlnească, pentru a treia oară, cu ţările Comunităţii Politice Europene, o platformă de dezbateri creată cu alte ţări europene pentru a menţine cooperarea într-un "moment tectonic pentru Europa. Formatul întâlnirii va fi similar cu cel al celor două întâlniri anterioare, desfășurate la Praga (Republica Cehă) și Chișinău (Moldova). Acesta va începe cu o ședință plenară care va fi urmată de patru mese de lucru - două pe multilateralism, alta pe energie și mediu și o patra pe digitalizare și inteligență artificială - și timp pentru întâlniri bilaterale. 

Una dintre cele așteptate întâlniri bilaterale, față în față, a fost cea planificată între prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, pentru a încerca să avanseze către un tratat de pace pentru enclava Nagorno-Karabah. Totuşi, miercuri, Aliev a spulberat speranţele când și-a anulat călătoria la Granada. Agenția de presă APA a subliniat că decizia președintelui Azerbaidjanului se datorează unor dezacorduri cu Parisul și Berlinul, care se presupune că s-au opus participării președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la întâlnire.

La câteva momente după ce a aflat despre retragerea lui Aliev, şi Erdogan și-a anulat prezența la întâlnirea de la Granada "din motive de agendă".

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / elperiodico.com/es