Unii judecători au refuzat să semneze angajamentul că nu divulgă secrete privind siguranța națională, pe motiv că, oricum, au dreptul să consulte astfel de documente

În cazul probelor secretizate din dosarele care privesc chestiuni de siguranță națională, părerile sunt împărțite. Dana Gârbovan, membru al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), consideră că acest subiect trebuie pus în dezbatere publică deoarece „un cetățean se poate trezi că este acuzat și condamnat pe probe la care el nu a avut acces și față de care nu se poate apăra.”

Nu există o statistică

„În același timp, pentru a avea un tablou complet al fenomenului, „trebuie văzut în câte dosare părțile nu au avut acces la acest tip de probe și care sunt motivele”, mai consideră judecătoarea Gârbovan. Ea susține că acest lucru ar trebui verificat de către CSM „pentru a înlocui dezbaterile sterile”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că dreptul la un proces echitabil poate fi limitat în cazuri excepționale ce privesc chestiuni de securitate națională. Dar, consideră Gârbovan, „trebuie să existe o proporționalitate între nevoia reală de protejare a securității statului și limitarea dreptului la apărare”.

SRI poate aplica și sancțiuni

Președinta UNJR critică și decizia CSAT de a extinde noțiunea de „securitate națională”. În acest moment, „judecătorii și procurorii au acces la documentele clasificate după semnarea unui angajament scris de păstrare a secretului”. „Verificarea modului în care sunt respectate și aplicate normele privind protecția informațiilor clasificate se face de către Serviciul Român de Informații, care are și competența de a aplica sancțiuni contravenționale”, a declarat pentru „Evenimentul zilei”, președinta UNJR.

Metodă inedită

Gârbovan mai arată că printr-o hotărâre a CSM din 2014 (nr. 140/6 februarie 2014) s-a prevăzut un termen de zece zile pentru semnarea unui astfel de angajament de către magistrați, dar o parte dintre judecători au refuzat să-l semneze, pe motivul că judecătorul cauzei are automat dreptul de acces la toate probele dintr-un dosar, fără nicio altă condiționalitate.

Magistratul afirmă că problema apare când inculpații și avocații acestora nu au acces automat la documentete clasificate „secrete”. Accesul este permis doar sub condiția deținerii unei autorizații speciale care nu se obține ușor.

„Această problemă a fost ridicata încă din 2007 de judecătorul Cristi Danileț pe blogul propriu. Acesta a spus că dacă procurorii vor dori să «scape» de un anumit judecător desemnat aleator de computer, atunci vor depune la dosar documente despre care vor spune că sunt secrete de stat și el va fi obligat să ceară înlocuirea sa dacă nu are autorizație”, mai consideră Dana Gârbovan.

Invitația la dialog

Ea militează pentru o discuție constructivă pe acest subiect deoarece este necesar a se vedea în mod real care este amploarea acestei probleme în dosarele penale. „Apoi, trebuie verificat în ce măsură procedurile și normele interne respectă standardele ce rezultă din jurisprudența CEDO, pentru a se asigura o protecție efectivă a dreptului la apărare. O astfel de analiză trebuie să fie făcută de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a înlocui dezbaterile sterile cu cele constructive, bazate pe argumente și date certe”, mai susține judecătoarea.

CSM a avut discuții cu magistrații timp de doi ani

„E regretabil că sunt judecători care nu știu că legea în domeniul autorizării judecătorilor a fost modificată începând cu 1 februarie 2014. Nu mă surprinde asta la judecătorii care intră în materii ne-penale”, ne-a declarat judecătorul Cristi Danileț, membru CSM. „Așadar, ce spuneam eu în urmă cu câțiva ani este perfect adevărat: până în 2013, judecătorii puteau să obțină autorizația de acces la informații clasificate numai dacă dețineau un certificat ORNIS. Pentru eliberarea lui, SRI efectua anumite verificări privind integritatea magistraților”. După modificările de anul trecut, orice magistrat are acces în temeiul legii la asemenea informații, fără a mai fi nevoie nici de verificări, nici de certificat. Singurul lucru la care legea obligă este semnarea unui angajament de respectare a secretului acestor informații în condițiile legale, angajament care se depune la conducătorul instanței sau parchetului. Dar, oricum, și fără acest angajament magistratul trebuie să respecte legea sub sancțiune penală, mai spune judecătorul Danileț.

Necunoașterea legii

„Cât privește procesul echitabil, judecătorii care vorbesc public iar nu cunosc noile dispoziții legale”. Astfel, noul Cod de Procedură penală prevede în art. 352: (11) În cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea întrun alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului. (12) Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză. „Așadar nu este real faptul că s-ar putea soluționa dosare pe baza unor documente ce conțin informații clasificate nevăzute de avocați. Prin urmare, sunt respectate toate condițiile impuse de lege. Recomand magistraților să se pună la punct cu aceste reglementări și să nu alimenteze opinia publică în lucruri neadevărate doar pentru că subiectul «servicii de informații» este unul atractiv. Ca magistrați trebuie să susținem legalitatea și statul de drept, nu să îl luăm în derâdere sau să alarmăm populația”, atenționează judecătorul Danileț. CSM a avut în vedere și jurisprudența CEDO, a organizat dezbateri cu magistrații și a consultat instanțele înainte de a elabora Regulamentul(HCSM 140/6.02.2014). Procesul de consultare și elaborare a durat doi ani.