Acțiunea a intrat în istorie ca „lovitura celor patru prim-miniștri“, deoarece autorii jafului, Józef Piłsudski (foto), Walery Sławek, Aleksander Prystor și Tomasz Arciszewski, aveau să ajungă premieri ai celei de-a doua Republicii Polone.

Simbolul independenței Poloniei

Mareșalul Józef Piłsudski (1867-1935) reprezintă simbolul independenței Poloniei, cucerită în anul 1918.

Aceasta s-a întâmplat după 123 de ani de așa-numite anexări, adică împărțiri ale pământurilor poloneze între Rusia, Prusia și Austria, care le-au acaparat de trei ori și au încercat să-i priveze pe polonezi nu doar de patrie, ci și de limba, tradițiile și cultura lor.

Piłsudski s-a aflat în fruntea statului polonez renăscut, a înființat armata și bazele democratice ale acestuia.

În noiembrie 1918 a recunoscut dreptul femeilor la vot.

A fost premier în două rânduri. A murit acum 85 de ani, pe 12 mai 1935.

Chiorul ciung

Lui Walery Sławek o bombă i-a explodat în mână în timpul atacului trenului. Şi-a pierdut ochiul stâng, trei degete de la mâna dreaptă și două de la stânga.

Mai mult, a rămas surd de urechea stângă. Sławek purta barbă pentru a-i acoperi numeroasele cicatrice de pe față.

Slawek, născut în 1879 şi mort în 1939, a fost de trei ori premier al Poloniei între 1930 şi 1935.

Pseudonimul Katajama

La începutul anului 1905, Aleksander Prystor, sub pseudonimul Katajama, a organizat grupuri de activiști în Varșovia, iar în martie acel an a pus la cale asasinarea unor polițiști.

A participat jafuri bancare, atacuri teroriste asupra soldaților și ofițerilor de poliție și acte de sabotaj.

Pe 18 septembrie 1939, Prystor a fugit în Lituania neutră, unde a ajutat refugiații polonezi.

După anexarea statelor baltice în Uniunea Sovietică a fost arestat de către NKVD (iunie 1940).

În ciuda vârstei de 66 de ani, Prystor a fost dus celebra închisoare Lubyanka.

A fost condamnat la moarte în iulie 1940, iar în iulie 1941 sentința sa a fost schimbată la 10 ani de închisoare.

Curând după aceea sa îmbolnăvit de dizenterie și a murit într-un spital din închisoarea Butyrka. Data exactă a morții sale este necunoscută.

Potrivit fostului premier polonez Leon Kozlowski, care a fost de asemenea ținut în Lubyanka, Prystor a murit cel mai probabil în august 1941, în timp ce istoricul polonez Wladyslaw Pobog-Malinowski susține că moartea a avut loc în octombrie 1941.

Mormântul său simbolic se află la cimitirul Powazki Varşovia.

Prystor a fost prim ministru între 27 mai 1931 şi 9 mai 1933.

Prim-ministru în exil

Tomasz Stefan Arciszewski, 4 noiembrie 1877 – 20 noiembrie 1955, a fost cel de-al 31-lea prim-ministru al Poloniei, al treilea prim-ministru al guvernului polonez  în exil, la Londra din 1944 până în 1947, prezidând în perioada când guvernul a pierdut recunoașterea puterilor occidentale.

După jaful de la Bezdany a trebuit să fugă și să se stabilească în Lvov, unde s-a alăturat unei organizații paramilitare secrete.

Cu puțin timp înainte de izbucnirea Marelui Război, a părăsit Fracțiunea Revoluționară și a devenit membru al opoziției interne din cadrul mișcării socialiste.